Senatorul PNL Paul Ichim consideră că etichetarea alimentelor cu diferite buline - pe care a numit-o „îmbulinarea alimentelor ” - în funcţie de concentraţia de aditivi este una neinspirată. Dr. Ichim a precizat: „Am reţinut din expunerea de motive că incidenţa cancerului digestiv a crescut alarmant de mult şi că s-ar datora însumării de aditivi alimentari. Intenţia la prima vedere este mai mult decât lăudabilă, privind sănătatea publică. Ar trebui să ţinem cont şi de opiniile patronatului din industria alimentară, care a prezentat argumente împotriva acestei iniţiative legislative – caracterul nociv asupra sănătăţii îl reprezintă mai mult dieta folosită decât participarea neapărată a aditivilor alimentari. Trebuie să recunosc că exemplele date în domeniu au avut logică – zahărul nu are aditivi, dar folosit în cantitate mare dăunează sănătăţii, la fel şi slănina neaoşă românească şi vinul necontrafăcut”.
Senatorul gălăţean apreciază că această măsură va lovi în produsele alimentare româneşti, care respectă reţetele de preparare, şi vor fi în schimb avantajate produsele străine, care nu vor fi etichetate, dar care ar putea conţine mai mulţi aditivi decât cele autohtone. Liberalul a precizat: „Aditivii alimentari folosiţi sunt cu aprobarea laboratoarelor de specialitate. Este adevărat că nu se cunoaşte în timp, doar se presupune, efectul prin însumare numerică şi cantitativă al E-rilor asupra sănătăţii umane. Etichetarea alimentelor cu buline ar fi doar pentru produsele româneşti, cele importate nefiind supuse aceluiaşi regim, deoarece am fi singura ţară din UE care am proceda în această manieră. Din punctul meu de vedere, problema a comportat un mare subiectivism, impus de presiunea publică privind discuţiile purtate asupra efectului alimentelor conservate asupra sănătăţii umane”.
Mai mult, senatorul Ichim apreciază că această măsură nu ar proteja cu adevărat populaţia României, ci protecţia reală ar putea veni în condiţiile creşterii nivelului de trai, a veniturilor românilor, căci un om sărac nu va ţine cont de bulinele alimentelor ci de banii puţini pe care îi are în buzunar şi cu care trebuie să acopere cheltuieli care îi depăşesc veniturile.
„La fel de arhicunoscut este faptul că o dietă ECO este şi foarte scumpă. Cred că o protecţie adevărată ar fi fost aceea în care cetăţenii României şi-ar fi putut, financiar, să-şi susţină o dietă adevărată, ECO, deoarece nu-mi imaginez că un om fără resurse, la foame, nu ar consuma alimente cu etichetă roşie. (...) sub impactul sărăciei, România exportă delicatese, iar românilor nu le rămâne decât să mănânce şorici neaditivat. (...) Cred că o protecţie adevărată pentru români ar fi ridicarea nivelului de trai şi nu etichetarea cu buline a produselor alimentare”.
