Criza globală i-a constrâns pe români să-şi diminueze consumul la cele mai multe din alimentele de bază. Totuşi, deocamdată, stăm mai bine ca în urmă cu zece ani. Econtext a realizat o radiografie a consumului de alimente din 2001 şi până în 2010. A analizat evoluţia consumului unui număr de 10 produse alimentare (pâine, mălai, orez, carne proaspătă, preparate din carne, peşte, lapte, brânzeturi şi smântână, brânză de vacă şi caşcaval).
E foarte important de precizat că este vorba despre consumul alimentelor care au fost cumpărate, nu produse în propria gospodărie. Prin urmare, autoconsumul nu intră în calcul, ci doar alimentele obţinute prin cumpărare. Astfel, chiar dacă a crescut consumul din 2001 şi până în prezent, ultimii doi ani au adus veşti îngrijorătoare la aproape toate capitolele. Începând cu 2009, consumul a început să scadă la mai toate alimentele.
Practic, de anul trecut mâncăm tot mai puţină pâine, carne proaspătă, preparate din carne (salamuri), brânzeturi şi smântână, brânză de vacă, caşcaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez şi lapte şi a crescut doar la peşte. Pe ansamblu, în 2010, consumul s-a redus la şapte alimente, a stagnat la două şi a urcat la unul singur.
Cea mai dezastruoasă situaţie se întâlneşte în cazul pâinii. În 2010, un român mânca, în medie, 7,8 kilograme de pâine pe lună. Este cea mai redusă cantitate din 2001 şi până în prezent. În plus, anul 2010 este singurul în care consumul mediu lunar de pâine a scăzut sub 8 kilograme de persoană. Situaţii asemănătoare întâlnim şi în cazul orezului şi mălaiului – printre cele mai mici consumuri din ultimii zece ani.
În privinţa cărnii proaspete, consumul a urcat uşor în 2009 faţă de 2008, dar a început să scadă în 2010 faţă de 2009. La fel se întâmplă şi în cazul preparatelor din carne, brânzeturilor şi caşcavalului.
Peştele este singurul aliment al cărui consum a continuat să crească în ciuda crizei. În 2010, românii mâncau, în medie, 0,59 kilograme de peşte pe lună de persoană, cea mai mare valoare din ultimii zece ani. Dar, la o privire şi mai atentă, vom observa că ritmul de creştere a fost unul dintre cele mai reduse din această perioadă. Pe scurt, am consumat tot mai mult peşte de la an la an, dar creşterea din 2010 a fost printre cele mai slabe.
Dacă analizăm întregul interval 2001 – 2010, observăm că s-a dublat consumul de carne proaspătă şi peşte, iar cel de caşcaval aproape s-a triplat. Şi consumul de lapte şi brânzeturi a crescut, cu aproximativ 50%.
Mai trebuie spus un lucru: este important faptul că a urcat consumul de alimente în ultima decadă. Dar nu trebuie nici să ignorăm faptul că ultimii doi ani au inversat trendul consumului. Dimpotrivă, scăderea consumului din ultimii doi ani ar putea cântări mai mult decât creşterea din ultima decadă. Cele două tendinţe nu sunt direct proporţionale. Astfel, avansul consumului a venit pe fondul creşterii veniturilor, chiar dacă preţurile erau în creştere. În schimb, scăderea consumului a venit pe fondul scăderii veniturilor, dar fără să aibă loc şi o scădere a preţurilor. Acest factor, creşterea preţurilor, a rămas constant.
