Cauzele uitării şi soluţia experţilor

Intri în bucătărie şi îţi dai seama că nu ai nici cea mai mică idee de ce ai mers acolo. Nu îţi aminteşti numele unei persoane pe care tocmai ai cunoscut-o. Explicaţia standard pentru acest tip de pierdere de memorie este faptul că pur şi simplu creierul nostru este supraîncărcat cu informaţii sau îmbătrânim, relatează Daily Mail. Însă, ocazional, pierderile bruşte de memorie, mai ales la cei tineri, pot fi din cauza unui fenomen ce trebuie investigat, spune Michael Gross, director al clinicii de Neurofiziologie de la Spitalul Churchill Clementine, din Middlesex.

Motivul principal de îngrijorare este demenţa, un termen-umbrelă pentru o serie de simptome, inclusiv tulburări de memorie şi de gândire, precum şi deficienţe de limbaj. Totuşi, există multe alte cauze pentru pierderile de memorie pe termen scurt, spun experţii, care încearcă să ofere şi câteva sfaturi despre cum ar trebui tratate aceste lapsusuri ruşinoase.

Vitamina B12,  ce poate fi găsită în alimente precum peştele şi produsele lactate, este cunoscută pentru rolul său important în producerea de celule roşii, însă se crede că este legată şi de o memorie sănătoasă. Un studiu american recent a descoperit că lipsa vitaminei B12 a fost legată de problemele de memorie şi de gândire. Teoria este aceea că B12 joacă un rol în protejarea învelişului mielin, un strat izolator din jurul nervilor. Orice daună adusă acestuia determină reducerea impulsurilor nervoase, afectând memoria, pe lângă alte lucruri. Deficienţele apar atunci când organismul nu reuşeşte să absoarbă suficientă vitamină B12, deşi aceasta se află la nivelul intestinului subţire. Alte posibile cauze includ anemia pernicioasă (o afecţiune autoimună în care organismul începe să atace celulele din stomac, prevenind absorbţia de nutrienţi) şi boala Crohn (o formă a sindromului de intestin iritabil care afectează de asemenea absorbţia de nutrienţi). Un declanşator mai des întâlnit este pur şi simplu faptul că organismul îmbătrâneşte: nivelul ridicat de acizi stomacali este esenţial pentru ca organismul să absoarbă vitamina, dar pe măsură ce îmbătrânim stomacul nostru produce mai puţini acizi. Acest lucru poate duce la diagnosticarea greşită cu demenţă a persoanelor în vârstă, când de fapt ei suferă de un deficit de vitamina B12. Acest lucru poate fi detectat printr-un test al sângelui, iar dacă se ia un tratament cu un supliment de vitamina B12, problema se va corecta imediat.

Dacă ai sub 45 de ani şi eşti prea uituc, ar fi bine să-ţi verifici presiunea arterială. Într-un studiu realizat de Universitatea Alabama, cei care au presiunea arterială mare erau mai predispuşi să aibă probleme cu memoria şi gândirea decât cei care au o presiune normală. Într-adevăr, cu cât presiunea este mai mare, cu atât şansele de a avea probleme de memorie sunt mai mari. Presiunea arterială mare dăunează garniturilor interioare ale arterelor, făcând pereţii arteriali mai groşi şi mai rigizi. Această îngustare a vaselor de sânge reduce cantitatea de sânge care circulă prin creier, ducând la hipocamp, ceea ce joacă un rol important în memorie. Vestea bună este că niciodată nu e prea târziu ca să oprim acest declin. Exerciţiile fizice, o alimentaţie sănătoasă şi pierderea în greutate vor îmbunătăţi memoria şi sănătatea.

Dacă ai o stare în care eşti obosit, iei în greutate, eşti depresiv şi simţi că memoria ta îţi joacă feste, aceasta ar putea fi rezultatul hipotiroidismului, o afecţiune întâlnită la 15 din 1000 de femei. Afecţiunea, care apare gradual de-a lungul mai multor luni, se întâmplă atunci când glanda tiroidă nu reuşeşte să producă un hormon cunoscut sub numele de tiroxină. Acest hormon joacă un rol important în cantitatea de energie pe care o foloseşte organismul nostru. Dacă nu există în cantităţi suficiente, orice are legătură cu organismul nostru încetineşte, inclusiv funcţiile cerebrale, având un efect asupra reamintirii şi memoriei. O simplă analiză a sângelui este suficientă pentru a diagnostica afecţiunea, fiind de regulă prescrise tablete de înlocuire a hormonului numite levotiroxină şi, astfel, simptomele se îmbunătăţesc rapid.

Motivul pentru care îţi aminteşti unele lucruri destul de neclar după o noapte de petrecere este faptul că alcoolul are un efect toxic asupra hipocampului, o zonă a creierului care formează amintirile. În special, afectează mesagerii chimici, care transmit mesajele. Pe măsură ce cantitatea de alcool consumată creşte, se extinde şi durata în care memoria pe termen scurt are de suferit. Consumul excesiv de alcool pe termen lung poate duce la apariţia sindromului Korsakoff. Acest sindrom determină ca memoria pe termen scurt să fie complet oprită, fiind compromise în special evenimentele ce au avut loc după instalarea afecţiunii. Dacă nu se mai consumă alcool, atunci evoluţia afecţiunii se poate opri, dar numai un sfert din persoanele care au suferit de acest sindrom au avut parte de o recuperare totală.

Deşi există cazuri în care aceste pastile de reglare a colesterolului îmbunătăţesc memoria, o reanalizare a studiilor realizată de Librăria Cochrane sugerează exact opusul. Cercetătorii au examinat informaţiile referitoare la 14 teste de medicamente ce au implicat 34.000 de pacienţi şi s-a descoperit că pacienţii care luau acele medicamente aveau probleme să îşi amintească evenimente recente. Totuşi, ceea ce se ştie este că anumite statine determină mai multe probleme decât altele. Cu cât este mai liposolubilă statina (ceea ce înseamnă că trece prin membranele celulelor rapid şi rămâne în grăsimea organismului, având un efect continuu), cu atât are o mai mare tendinţă  să treacă de bariera care protejează creierul de orice otravă sau toxină care ar putea fi în sânge.

O memorie mai slabă îşi face simţită prezenţa, de la o anumită vârstă, mai ales la femei. Un studiu de la Universitatea California confirmă faptul că nivelul de estrogen scăzut reprezintă o problemă, în special înainte să înceapă menopauza, stadiu cunoscut ca premenopauză. Estrogenul ar putea avea un efect protectiv asupra neurotransmiţătorilor, mesagerii chimici din creier. Din fericire, pierderea de memorie nu este permanentă, iar hormonii de estrogen şi pregesteroni, utilizaţi în terapia de substituţie hormonală, ajută femeile în această perioadă.

Dacă eşti predispus la migrene, s-ar putea să fii expus riscului de amnezie globală tranzitorie, care este mai des întâlnită la persoanele cu vârste peste 50 de ani. Practic, amintirile referitoare la evenimente recente, din urmă cu maxim 24 de ore, dispar pentru câteva ore. Adică, nu ne amintim unde ne aflăm sau cum am ajuns acolo, dar ne amintim cine suntem şi de persoanele din jurul nostru. Această amnezie apare ca rezultat al unui defect de la o genă care poate determina împrăştierea de impulsuri nervoase în creier. Pe lângă declanşarea migrenelor, acestea pot de asemenea să paralizeze temporar memoria. La fel ca în cazul migrenelor, scufundarea bruscă în apă caldă sau rece, un impuls emoţional puternic sau chiar actul sexual pot dezactiva această dezordine răspândită în cortex. Din fericire, aceasta nu este o problemă des întâlnită, astfel de episoade având tendinţa de a se întâmpla numai o singură dată, după care memoria îşi revine în următoarele 24 de ore.

Cine a zburat mult cu avionul ştie prea bine cât de ponosit şi abătut te simţi după multe ore petrecute pe un scaun la mii de metri altitudine. Însă un studiu recent realizat de Universitatea California indică faptul că, în asemenea situaţii, apar probleme de memorie şi de învăţare care pot continua mult timp după ce am revenit la un program normal. Se crede că toate problemele apar din cauza lipsei unui somn odihnitor. Atunci când dormim, hipocampul, partea creierului care are un rol complex în procesarea amintirilor, îşi petrece timpul depozitând amintirile. Cu alte cuvinte, dacă nu dormiţi suficient, pot apărea probleme de memorie. Ca şi rezultat, acest lucru se petrece la cei cu oboseală severă şi probleme de somn, precum insomnia.

Pe lângă multe efecte secundare neplăcute ale chimioterapiei, adăugăm şi pierderile de memorie. „Creierul chimio”, un termen folosit pentru a descrie gândirea înceţoşată şi lapsusurile de memorie după şedinţa de chimioterapie, afectează până la jumătate din pacientele care suferă de cancer la sân. Se crede că şedinţele de chimioterapie afectează celulele cerebrale sănătoase, împiedicându-le să funcţioneze cum trebuie. În urma unui studiu realizat de Universitatea Stanford din California, cercetătorii au descoperit că pacientele care suferă de cancer la sân şi care au urmat un astfel de tratament au o activitate foarte redusă în părţile creierului responsabile de memorie şi planificare în comparaţie cu cei care nu au fost trataţi. Totuşi, fenomenul este reversibil, iar memoria se va putea îmbunătăţi, după terminarea tratamentului. Însă vestea mai puţin bună este că problemele pot persista până la zece ani. Aspirina, care menţine sau creşte fluxul sanguin către celulele creierului, favorizând alimentaţia cu oxigen, ar putea fi o modalitate de a preveni sau de a trata „creierul chimio”. Totuşi, întotdeauna trebuie întrebat medicul înainte de lua aspirină în mod regulat.

Frecvent, femeile se plâng că au „creier de copil” în timpul sarcinii. În cadrul unui nou studiu australian, condus de Julie Henry de la Universitatea din Sydney,  cercetătorii au comparat performanţele memoriei în cazul femeilor însărcinate, precum şi în cazul celor care nu aşteptau un copil. Rezultatele au arătat că femeile însărcinate au o memorie mai slabă, în special în ceea ce priveşte reţinerea numelor unor persoane sau a numerelor de telefon.

Avantajul unui anestezic este acela că nu îţi mai aminteşti nimic atunci când te trezeşti, însă există posibilitatea ca pierderea de memorie să dureze o perioadă mai lungă. Deşi e normal să ai probleme de memorie, nereuşind să îţi aminteşti lucruri timp de câteva zile după operaţie, în declinul cognitiv postoperatoriu, problemele pot dura chiar şi un an. Într-adevăr, într-un studiu realizat de Spitalul Universitar din Florida, 40% din pacienţii în vârstă (peste 60 de ani) au avut astfel de probleme post-operatorii, iar 12,7% au avut probleme şi după un an de zile. Alte simptome includ dificultăţi de concentrare şi atenţie. Cauza nu este clară. Gazele folosite în anestezici pot influenţa impulsurile nervoase din hipocamp.

Epilepsia, afecţiunea creierului care provoacă convulsii şi afectează milioane de persoane din întreaga lume, poate fi un factor determinant al pierderilor de memorie. În timpul unei convulsii, impulsurile electrice din creier sunt întrerupte. Dacă aceste atacuri se întâmplă în anumite zone cerebrale, precum hipocampul, pot provoca probleme care să continue şi după ce criza a trecut. Tratată prompt şi în mod eficient, prin oprirea convulsiilor cu medicamentaţie precum lamotrigină şi levetiracetam, ar trebui să nu existe efecte pe termen lung.

Depresia e legată de niveluri reduse ale substanţelor chimice din creier precum serotonina şi noradrenalina. Acest lucru poate totodată să afecteze şi memoria. Dacă tratăm depresia în mod eficient, fie că acest lucru implică medicamentaţie sau terapie cu personal specializat, acest lucru ar trebui să amelioreze şi orice problemă de memorie.