„Cea mai mare provocare este să îmbunătăţeşti viaţa oamenilor din mediul rural”

Daniel Constantin:Din păcate, bugetul Ministerului Agriculturii nu este niciodată suficient, întotdeauna ar trebui să fie mai mare. Marele avantaj pe care l-aş putea avea în această conjunctură, în care Uniunea Social Liberală a format această guvernare, este acela că încă de acum doi ani , de când am început primele schiţe pentru programul de guvernare, am catalogat agricultura şi energia ca priorităţi ale programului de guvernare. Când ne-am referit la prioritate, ne-am referit şi la bugetul pe care îl va avea agricultura la dispoziţie pentru investiţii. Preluând guvernarea la mijlocul lunii mai, este foarte greu să ai un buget aşa cum ţi-ai fi dorit ca şi ministru al Agriculturii. Nu pot să spun în momentul de faţă că sunt mulţumit cu ceea ce avem în buget. Pot spune cu certitudine că ceea ce am găsit în buget nu mă ajută să implementez proiectele pe care le-am propus, dar asta nu înseamnă că nu putem să le începem în aceste şapte luni de mandat şi să le definitivăm în cei patru ani, pe care sper să-i avem la alegerile din noiembrie.

Daniel Constantin: Când va fi rectificarea bugetară, o să vedem ce putem face pentru agricultură, cu toate că trebuie să ţinem cont de contextul destul de greu pe care îl avem din cauza constrângerilor legate de două angajamente politice pe care USL şi le-a luat şi pe care le va respecta, respectiv reîntregirea salariilor şi restituirea banilor (pensionarilor - n.r.), care s-au reţinut în mod ilegal de fostul guvern. În 16 luni în care s-au reţinut ilegal contribuţiile CAS, noi ne-am angajat că le vom restitui, iar FMI ne-a dat la dispoziţie o anumită anvelopă în care, din păcate, din acest an nu intră decât trei luni de zile de restituiri. Cu toate acestea, ne vom îndeplini obligaţiile pe care ni le-am luat şi căutăm să găsim, dincolo de aceste trei luni - iunie, iulie şi august -, alte resurse în cadrul bugetului. Trebuie să facem economii în fiecare minister în parte la toate capitolele - la servicii, lucrări administrative, nu şi la investiţii, astfel încât să putem asigura restituirea CAS şi pentru celelalte patru luni, respectiv septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie. Sunt două angajamente politice pe care le respectăm, dar acest lucru implică un efort bugetar substanţial.

Daniel Constantin:Obiectivul meu este ca, pe lângă acele priorităţi pe care le-am anunţat deja, să construim spre sfârşitul acestui an un buget corespunzător pentru 2013, pentru că în agricultură lucrurile sunt foarte clare. Investeşti bani, poţi să ai şi rezultate; nu investeşti, nu ai rezultate şi cel mai bun exemplu este sectorul de irigaţii. Acolo, din păcate, toată infrastructura de irigaţii pe care o are România a avut-o la dispoziţie s-a degradat constant începând cu 1989. Toţi miniştrii care au venit, şi au făcut bine acest lucru, au spus că irigaţiile sunt o prioritate, că nu trebuie să mai depindem de vreme ca să avem o agricultură foarte bună. Din păcate, nu s-a făcut nimic şi nu au existat nici resurse financiare. Eu am identificat o sursă de finanţare din fondurile structurale, nu din fondurile pe care le gestionează MADR, prin APDRP şi APIA, ci din fondurile structurale puse la dispoziţia diferitelor Autorităţi de Managament din celelalte ministere. Am discutat cu domnul Orban şi am spus că trebuie să identificăm pe irigaţii, nu ştiu dacă un program, dar cel puţin o axă, aşa cum avem programul pe infrastructură sau pe mediu, şi să dezvoltăm o axă care să se ocupe strict de dezvoltarea infrastructurii de irigaţii. Mă refer la infrastructura pe care o are statul în proprietate şi în administrare.

M-am bucurat când am venit la minister şi am văzut toate documentele, în condiţiile în care există un studiu finalizat al Băncii Mondiale, care spune că, în momentul de faţă, sunt în România în jur de 1,5 milioane de hectare care se pot iriga. Avem nevoie şi este viabil economic să reabilităm cel puţin 800.000 de hectare. Costurile pentru reabilitarea acestei suprafeţe se ridică la circa 400 de milioane de euro. Discuţiile pe care le-am avut cu domnul Orban şi pe care o să le am şi cu domnul comisar Cioloş vizau o sumă mai mare pe care ar trebui să o solicităm pentru reabilitarea sitemului de irigaţii, dar pe care trebuie să o fundamentăm foarte bine către Comisia Europeană.

Precizez că în aceste şapte luni de mandat vreau să pun bazele acestui program, să facem toate solicitările şi să fundamentăm foarte corect către Comisie, astfel încât, pe noua anvelopă financiară 2014 - 2020, să putem începe aceste investiţii despre care am vorbit. Din păcate, bugetul de stat nu-şi permite foarte multe şi, atunci, trebuie să apelăm la aceşti bani europeni pe care nu-i accesăm.

În toamna acestui an ne vom gândi la anumiţi indicatori care să vizeze un buget multianual pentru agricultură; nu pot spune că vom face propunere de buget multianuală, dar cred că va fi o condiţie pentru anumite direcţii şi anumite proiecte care încep în 2013. Trebuie să se regăsească condiţionat şi în bugetele pe următorii trei ani. Este prematur să spun care ar fi procentul din PIB de care ar avea nevoie agricultura. Vreau să evaluăm, însă, toate proiectele pe care le-am propus din punct de vedere al impactului bugetar şi pe urmă putem vorbi despre necesarul pe care îl avem în 2013.

Constat că lucrurile sunt disproporţionate în ceea aduce agricultura la buget şi ceea ce primeşte din bugetul de stat, mă refer ca procente din PIB. E adevărat, este şi o altă discuţie că agricultura ar putea aduce mai mulţi bani la bugetul de stat dacă s-ar lua măsuri conexe. Discuţia principală cu Ministerul de Finanţe şi cu premierul va viza faptul că, dacă vom reuşi să avem venituri suplimentare la bugetul de stat prin combaterea evaziunii sau măsuri legislative care să încurajeze fermierii şi investitorii străini să facă investiţii, să avem resurse suplimentare ca să finanţăm proiectele pe care le începem.

Daniel Constantin: În primul rând, am avut o discuţie cu toată conducerea ministerului vizavi de priorităţile pe care le am în aceste şapte luni de mandat. Am început şi o evaluare cu privire la ceea ce ar însemna impactul pe care l-ar avea liberalizarea pieţei funciare în anul 2014, atunci când şi persoanele fizice străine vor putea cumpăra pământ în România. Trebuie să vedem care va fi impactul acestora asupra producţiei şi productivităţii în România. Deocamdată, nu vreau să mă pronunţ pentru că voi avea şi o discuţie cu comisarul european în acest sens. Tratatul de aderare ne impune ca, după şapte ani, să liberalizăm piaţa şi este foarte clar: nu se poate prelungi această interdicţie după 2014.

De asemenea, am solicitat Ministerului Economiei înfiinţarea unui grup de lucru mixt, care să identifice din punct de vedere al legislaţiei naţionale şi europene cele mai bune soluţii, astfel încât fermierii să beneficieze de un cost al energiei ceva mai redus pentru zona de irigaţii. În momentul de faţă, costul de producţie este foarte mare, din cauză că energia este foarte scumpă, mai ales dacă vorbim de la a treia treaptă de pompare în sus. Eu cred că se pot găsi soluţii. Avem câteva posibilităţi pe care le analizăm, respectiv existenţa unui preţ sezonier, a unui preţ negociat direct cu transportatorii de energie de stat, dar şi posibilitatea ca ANIF să se transforme în comerciant de energie. Acest proces este, însă, foarte lung, iar obiectivul nostru este ca fermierii să aibă acces foarte rapid, la un preţ foarte bun. Numărul de contracte de irigaţii a scăzut constant din cauza preţului mare la energie, iar anul trecut, cred, au fost doar 40.000 de hectare irigate. Eu nu vreau să fac promisiuni foarte multe, vreau să fac şi pe urmă să arătăm.

Din momentul preluării mandatului, m-am preocupat şi de situaţia crescătorilor de animale. Este un raport al Curţii de Conturi care spune că foarte mulţi fermieri ar trebui să restituie anumite sume de bani pe care le-au încasat în mod necuvenit, deoarece aveau datorii la bugetul de stat la momentul încasării acelor ajutoare acordate de APIA, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a fermierilor. Sunt foarte mulţi fermieri afectaţi şi ar zdruncina în mod serios tot ceea ce înseamnă zootehnie în România. Sper ca, în câteva săptămâni, să avem o soluţie benefică, atât pentru fermieri, cât şi pentru bugetul de stat. Există deja un grup de lucru care analizează foarte serios această soluţie. Sunt deja şi foarte multe procese în instanţă, chiar şi APIA a atacat raportul Curţii de Conturi în mai multe judeţe, astfel încât să găsim în timp o soluţie juridică convenabilă.

Totodată, am constituit un alt grup de lucru care să identifice bazele unui concept de dezvoltare economică a satului românesc. Instrumentul de finanţare a acestui concept ar trebui să fie prin PNDR 2014 - 2020 (...) Provocarea unui ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este legată de modalitatea în care înţelege necesitatea dezvoltării satului românesc, dincolo de agricultură. Cea mai mare provocare este să îmbunătăţeşti viaţa oamenilor din mediul rural. Cine va reuşi acest lucru va avea un mare merit. Până la urmă, sunt 10 milioane de oameni care trăiesc în mediul rural şi cinci milioane care trăiesc din şi în agricultură. Datoria principală a acestui minister este de a asigura venituri corespunzătoare celor din mediul rural. Trebuie să punem în noul PNDR un accent mai mare pe posibilităţile de angajare a oamenilor din mediul rural, pe dezvoltarea afacerilor în mediul rural, respectiv pe dezvoltarea economică a satului.

Daniel Constantin: A venit momentul şi pentru mine şi pentru Uniunea Social Liberală să punem în practică ceea ce am spus: că vrem să aducem specialişti în politică. Achim Irimescu este un exemplu în acest sens. În perioada următoare, îmi doresc să promovez cât mai mulţi experţi, atât în conducerea ministerului, cât şi în conducerea unităţilor din subordine. Nu o să permit o politizare excesivă a unităţilor, mai ales a celor care gestionează fonduri europene şi aici este o provocare extrem de mare. Zona de agricultură şi dezvoltare rurală gestionează 12,5 miliarde de euro din 31 de miliarde de euro pe care le-a avut România, în perioada 2007 - 2013. În intervalul 2014 - 2020, se pare că sumele vor creşte - dacă vom accesa suficient şi va fi de acord şi latura politică a Uniunii Europene - la 14 - 14,5 miliarde de euro. Provocarea este imensă şi acolo avem nevoie de specialişti care să implementeze foarte bine şi să absoarbă câţi mai mulţi bani europeni.

Actualii secretari de stat vor fi revocaţi pe măsură ce vor fi numiţi ceilalţi secretari de stat; conducerea ministerului trebuie, totuşi, să fie asigurată. În momentul de faţă, lucrez cu Achim Irimescu şi cu secretarul general Sorin Chelmu. Cel mai probabil, vor fi trei secretari de stat, la fel cum erau şi în vechea schemă, dar numai două locuri erau ocupate, iar unul era vacant.