AGERPRES: Care sunt concluziile misiunii FMI şi cum a fost respectat calendarul stabilit în martie?
Jeffrey Franks: Am putut să încheiem cu succes discuţiile asupra celei de-a cincea evaluări a programului. Este un acord încheiat la Bucureşti pe care trebuie să îl supunem spre aprobare managementului şi board-ului FMI, care va lua decizia finală. Dar, ca medie, cred că am găsit progrese bune, toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite, cu excepţia unuia, cel legat de arieratele companiilor guvernamentale.
După cum ştiţi, în ultimii ani au fost probleme periodice cu arieratele. În ultimele nouă luni, nu am avut probleme cu arieratele companiilor de stat, cu ţinta, însă problema a reieşit la suprafaţă. Devierea de la acest calendar, care nu a fost mare, este îngrijorătoare pentru noi şi am cerut Guvernului să ia măsuri suplimentare.
În alte direcţii, la deficitul bugetar şi alte ţinte cantitative suntem bine.
Pe agenda reformelor structurale, lucrurile sunt puţin mai amestecate, mai complexe. Am avut progrese bune asupra unor repere structurale, dar agenda de privatizare şi instituirea managementului privat nu au fost atât de satisfăcătoare şi trebuie eforturi suplimentare în această direcţie.
AGERPRES: Când a fost depăşit calendarul în ceea ce priveşte problema arieratelor?
Jeffrey Franks: Am avut o creştere a arieratelor în ultimele trei luni, o deviere de la calendar. Am discutat la nivel guvernamental, la nivel local, dar şi la nivelul companiilor de stat măsurile care se impun. Este o îngrijorare la toate nivelurile.
AGERPRES: Veţi fi de acord cu ştergerea unor datorii istorice la majoritatea companiilor sau va fi nevoie de o analiză pe fiecare companie în parte?
Jeffrey Franks: Ne-am uitat la aceste scheme pentru anularea arieratelor. Trebuie evaluate de la caz la caz. Primul lucru la care trebuie să ne uităm este ca acestea să nu afecteze veniturile la bugetul de stat. Al doilea lucru ce trebuie analizat este ca măsura anulării acestor scheme să fie însoţită de un plan de viabilizare a companiei respective. Nu are niciun sens să reduci arieratele pentru ca mai apoi să acumulezi altele. Asta nu reprezintă un progres. Aceasta este o provocare şi mai mare la care trebuie să lucrăm.
Am discutat individual cu Ministerul de Finanţe şi cu companiile implicate. Vrem să avem asigurări că nu sunt banii aruncaţi pe apa Sâmbetei, că problema nu se va mai repeta odată ce sunt anulate arieratele din acest moment.
AGERPRES: Când va fi efectuată a doua majorare a salariilor, astfel încât acestea să atingă nivelul din iunie 2010?
Jeffrey Franks: Ce am agreat cu Guvernul este că acum nu există sume de bani disponibile în 2012, este posibil să acorde acea creştere în decembrie şi să devină posibilă în ianuarie 2013. Acum, desigur, dacă situaţia fiscală se schimbă poate să se întâmple mai târziu sau mai devreme. Cred că este spaţiu limitat în buget, iar autorităţile trebuie să aştepte ca celelalte opt procente să fie adăugate când va exista spaţiul necesar pentru asta.
AGERPRES: Este posibil ca pensiile să se majoreze până la sfârşitul anului?
Jeffrey Franks: Sunt două întrebări: una este creşterea pensiilor şi alta este problema de a respecta decizia Curţii Constituţionale cu privire la returnarea contribuţiilor sociale. Din cauza deciziei Curţii, Guvernul României va trebui să aplice decizia Curţii.
Decizia de creştere a pensiilor trebuie să vină în contextul reformei legislaţiei pensiilor, care a fost aprobată în 2010 şi care stabileşte un mecanism de calcul al ajustării anuale a pensiilor pe baza unui index axat parţial pe creşterea salariilor din economia românească şi parţial pe inflaţie. El nu a fost aplicat în 2011 şi 2012 deoarece pensiile au fost îngheţate din cauza situaţiei economice dificile şi a nevoii de ajustare fiscală. Dacă ne uităm înainte nu vrem să vedem creşteri arbitrare ale pensiilor, bazate pe decizii politice. Ce vrem să vedem este aplicarea legislaţiei de reformă a pensiilor pe care am agreat-o.
Bineînţeles, trebuie să vină în cadrul resurselor avute la dispoziţie.
AGERPRES: Taxarea progresivă ar putea afecta veniturile la buget, este o soluţie de luat în calcul?
Jeffrey Franks: Este o problemă pe care vrem ca autorităţile române să o rezolve, sunt avantaje ale taxei unice, cum are România acum, sunt şi avantaje la taxarea progresivă, aşa cum o au majoritatea statelor din lume. Ştim că asta poate funcţiona. Taxa unică poate fi mai simplă şi mai uşor de administrat. Dar sunt anumite stimulente pe care taxarea fixă le are pentru a atrage investiţii.
Pe de altă parte, taxarea progresivă are avantajul de a avea efecte mai echitabile asupra distribuţiei veniturilor. Este o chestiune de alegere. Nu văd o problemă cu păstrarea cotei unice şi nu văd o problemă cu o trecere bine gândită la taxarea progresivă. Nu vrei să ai ratele progresive de impozitare atât de mari, încât să devină punitive, descurajatoare faţă de activitatea economică, dar acum majoritatea statelor au taxare progresivă şi funcţionează bine, însă decizia va fi la latitudinea autorităţilor locale.
AGERPRES: Este posibil să avem simultan taxare progresivă şi reducerea CAS?
Jeffrey Franks: Depinde de numere. Trebuie făcut un calcul tehnic. Trebuie întâi să calculezi câţi bani adiţionali vin din taxarea progresivă şi care sunt resursele din buget. Am avut o poziţie consecventă aici. Aceea că resursele ridicate din sistemul de taxare şi decizia aparţine autorităţilor române. Dacă vor să utilizeze resursele suplimentare pentru a tăia contribuţiile sociale sau să ridice cheltuielile în anumite zone, este decizia lor. Credem că, în timp, nivelul contribuţiilor sociale trebuie redus gradual pentru România, pentru că în această clipă are un nivel punitiv, dar poţi face asta doar dacă ai resursele necesare şi dacă ăsta este lucrul cel mai bun de făcut cu banii respectivi.
AGERPRES: Cum vedeţi evoluţia economiei în acest an?
Jeffrey Franks: Viziunea noastră asupra economiei româneşti nu s-a schimbat comparativ cu acum trei luni. Ne aşteptăm la o creştere pozitivă în 2012 de 1,5 procente şi chiar mai mult în 2013, dacă luăm în calcul că economia europeană îşi revine în 2013, 1,5 nu este o cifră pozitivă semnificativă, dar este semnificativ peste media europeană, pentru că zona euro este în recesiune. În aceste circumstanţe, este o performanţă acceptabilă cred.
În 2013, anticipăm că ritmul creşterii va creşte, din două surse. Prima sursă de creştere adiţională va veni din aşteptata revenire a economiei europene. Dacă nu se va întâmpla, atunci creşterea economiei româneşti va fi mai mică. A doua sursă este că aşteptăm creşterea continuă a cererii interne, a consumului intern şi investiţiilor. Asta, în parte, pentru că în 2013 nu aveţi o sarcină aşa de mare de a reduce deficitul bugetar ca în trecut. În 2012, veţi fi sub 3 la sută deficit ESA, deci cererea de la Uniunea Europeană este de a ajusta deficitul doar cu 0,5 la sută în termeni structurali. Ceea ce noi, economiştii, numim impulsul fiscal negativ, adică modul în care consolidarea fiscală afectează creştere economică, va fi foarte mic anul viitor comparativ cu anii trecuţi şi asta va ajuta creşterea economică. Totodată, aveţi o reîntregire a salariilor din sectorul public şi asta va ajuta consumul, iar mediul economic ar trebui să fie mai bun şi aşteptăm, de asemenea, o creştere a investiţiilor.
AGERPRES: Vor fi reluate, punctual, angajările în sectorul public?
Jeffrey Franks: Am cerut Guvernului să se uite la politica de înlocuire de 1 pentru 7, pentru a fi siguri că este mai flexibilă. Acum avem un nou Guvern care se va ocupa de această politică. Este clar însă că în anumite zone, în sectorul public, este lipsă de personal calificat şi trebuie ca aceasta să fie umplută. În ultimii ani, Banca Mondială cu Uniunea Europeană au făcut evaluări funcţionale ale ministerelor. Experţii au făcut analize pentru a vedea cum funcţionează acestea, dacă sunt lucruri de îmbunătăţit şi cum să se facă aceste îmbunătăţiri. Noi cerem guvernului ca, atunci când se referă la politica angajării în ministere, să vadă aceste analize. În unele instituţii, este posibil ca reducerile de personal să fie chiar mai mari, în altele este posibil ca numărul de angajări să crească. Cred că măsura 1 la 7 a fost excelentă de urgenţă, dar pe termen lung este nevoie de o decizie strategică. Poate avem nevoie de mai mulţi doctori şi mai puţine femei de serviciu, sau de mai mulţi economişti, dar mai puţini profesori, de exemplu. Astfel de calcule trebuie făcute.
AGERPRES: Ce impresie v-a făcut România în aceşti ani. Care sunt impresiile cu care vă veţi încheia misiunea?
Jeffrey Franks: A fost o experienţă foarte satisfăcătoare, în ultimii trei ani şi jumătate. Au fost ani foarte grei economic pentru România, dar, uitându-mă la situaţia de acum trei ani şi jumătate, văd schimbări extraordinare, care au fost dificile, dureroase de multe ori, dar cred că economia românească este pe un punct stabil şi creşterea care vine de acum încolo poate fi mai sustenabilă în timp, deficitul bugetar a scăzut dramatic, inflaţia este la un nivel minim istoric, exporturile sunt la niveluri record. E adevărat că şomajul este prea mare şi creşterea economică prea mică, dar stabilitatea monedei, a economiei, sustenabilitatea finanţelor publice ne pun într-o poziţie foarte bună. La nivel personal, am ajuns la un respect foarte mare şi o admiraţie imensă pentru români. Sunt oameni duri în timpuri grele şi asta este o calitate de admirat. România este încă o ţară săracă, dar cred că are un viitor mare. Sunteţi membri ai UE, aveţi oameni educaţi, care muncesc din greu, aveţi toate şansele de a progresa în viitor.
AGERPRES: Veţi vizita ţara şi ca turist?
Jeffrey Franks: Cu siguranţă. Sper că voi putea face acest lucru.
