Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră 2013-2020, un document elaborat în 2011 şi care trebuie să înceapă a-şi produce efectele din acest an, arată care sunt cauzele principale ale numărului mare de decese rutiere în România.
Starea precară a drumurilor este motivul principal invocat de şoferii români atunci când vine vorba de cauza accidentelor rutiere grave. Totuşi, un studiu guvernamental arată că principalele motive ţin de comportamentul iresponsabil al şoferilor, nu doar de drumuri (acestea au şi ele importanţa lor, ce-i drept). În continuare, gradul de civilizaţie al şoferilor români este mult în urma Europei, iar din această cauză România continuă să aibă cele mai periculoase şosele din UE. Iată câteva motive fundamentale pentru care accidentele din România se soldează cu mai multe decese şi răniri grave decât cele din Vest:
1. Doar 67% dintre autovehicule au luminile de întâlnire pornite pe drumurile naţionale şi europene. Din acest motiv, maşinile sunt mai greu de văzut, distanţa faţă de ele este mai greu de apreciat iar depăşirile riscante se soldează cu accidente frontale, extrem de grave.
2. Doar 45% dintre şoferii şi pasagerii din faţă poartă centura de siguranţă. Din acest motiv, în cazul unui accident la viteze la care structura de rezistenţă a maşinii încă rezistă (50-70 km/h), aceştia se zdrobesc de volan şi parbriz, rezultând decesul sau accidentarea gravă. Purtarea centurii reduce dramatic aceste efecte grave ale unui accident. Din păcate, pasagerii spate nici nu sunt luaţi în calcul în această statistică, deşi ei se transformă în proiectile de sute de kilograme în momentul unui impact, lovind puternic în pasagerii din faţă sau chiar zburând din habitaclu prin parbriz.
3. Mai mult de 60% dintre drumurile naţionale şi judeţene traversează localităţile. Din acest motiv, traficul nu doar că se desfăşoară anevoios, dar autovehiculele îşi intersectează traseul cu localnicii care se deplasează pe jos, cu bicicletele sau cu căruţele. Dacă localităţile ar fi ocolite de DN-uri şi de drumurile judeţene prin centuri, numărul deceselor şi al accidentărilor rutiere grave ar scădea dramatic. Acest punct are legătură cu următoarele două.
4. Pietonii traversează neregulamentar. Este cea mai importantă cauză a accidentelor grave din România – 24% dintre accidentele grave din oraşe au loc din cauza pietonilor (şi 15% dintre accidentele grave rurale). Dar nu doar pietonii sunt nedisciplinaţi...
5. Viteza neadaptată în zonele rurale. Din cauza traversării satelor de către DN-uri şi drumurile judeţene, şoferii ignoră limitele de viteză şi nu îşi adaptează viteza la condiţiile unei zone locuite. 24% dintre accidentele grave rurale sunt cauzate de viteza neadaptată a maşinilor. Este principala cauză a accidentelor grave rurale din România!
6. Neacordarea priorităţii de trecere pietonilor. Este a treia cea mai gravă cauză a accidentelor rutiere grave din România. Pietonul român este o specie fugărită de toţi şoferii. Suntem printre foarte puţinele ţări din Europa unde pietonii trebuie să alerge pe trecerile de pietoni, fiind mereu forţaţi să îşi asume riscuri de către maşinile care nu opresc complet.
7. Viteza prea mare din oraşe. Pare un paradox, având în vedere ritmul de melc al traficului din oraşele româneşti, însă a treia mare cauză pentru care mor românii în oraşe este viteza prea mare. Explicaţia e simplă – scăpaţi de ambuteiaje, şoferii accelerează de multe ori inutil de mult, chiar dacă vor fi nevoiţi să frâneze zdravăn la următorul stop. Puţinele linii drepte sunt folosite ca zone de fugă, cu viteze care depăşesc deseori 70-80 km/h. Seara şi noaptea, în special, nimeni nu respectă limitele maxime de viteză, profitând de bulevardele libere – de aici şi cele mai grave accidente urbane. În special în preajma trecerilor de pietoni nu se reduce viteza. În fine, pe alei se merge deseori cu peste 40-50 km/h, deşi în aceste zone dens populate, copiii şi alţi pietoni pot apărea oricând în faţa maşinilor.
8. Neacordarea de prioritate altor vehicule. Pe principiul „lasă că mă strecor eu”, tot mai mulţi şoferi ignoră prioritatea celorlalţi. Efectul: accidente din lateral sau cu ricoşeu spre pietonii aflaţi pe scuaruri, de multe ori fatale. În special accidentele care implică motociclişti au urmări extrem de grave, neacordarea de prioritate acestora fiind una dintre principalele cauze de deces.
9. Supraestimarea rolului experienţei de conducător auto. Pe scurt, ne credem cu toţii cel puţin un Schumacher mai mic, dacă nu un Vettel. Multe dintre accidentele grave sunt generate de şoferii profesionişti, iar multe altele sunt generate de manevrele riscante în trafic, pe principul „sunt pilot, eu mă descurc”.
10. Ignorarea regulilor de circulaţie dacă te simţi în siguranţă. Ar fi trebuit să fie primul punct, pentru că această atitudine generează toate celelalte puncte de mai sus. Pe scurt, comportamentul şoferului român se poate rezuma prin „dacă nu mă vede/pedepseşte nimeni, risc”. Cum evaluarea corectă a unei situaţii de risc nu reuşeşte întotdeauna, iar limitele legale (de viteză, de prioritate etc) sunt puse tocmai pentru a evalua corect acest risc, şoferul respectiv care încalcă regulile de circulaţie îşi asumă din start un risc mai mare decât ar trebui. De aici şi numărul mult mai mare de accidente rutiere cu efecte grave din România.
Iată, aşadar, că nu doar starea execrabilă a drumurilor din România duce la accidente cu efecte grave. Şi nici doar viteza excesivă (e doar una dintre cauze). Ci, în principal, starea generală în care ignorăm cu toţii regulile de circulaţie şi le aplicăm după bunul plac, doar când ne convine nouă. Că lucrurile stau aşa, e suficient să ne examinăm conduita imediat ce ieşim din ţară, prin frontiera de Vest. Brusc, toţi devin mieluşei, atenţi la cele mai mici reguli de circulaţie şi uşuraţi că au scăpat de „balamucul” din România. Balamuc pe care ni-l facem, însă, noi înşine. Zi de zi.
