A turna şampania bine frapată uşor într-o cupă înclinată este cel mai bun mod pentru a-i păstra eferverscenţa şi întreaga savoare, au stabilit cercetătorii francezi ale căror concluzii sunt publicate în ultima ediţie din acest an a Jurnalului de Chimie Alimentară şi Agricolă, editat de Societatea americană de chimie, scrie săptămânalul Le Point.
De asemenea, oamenii de ştiinţă conduşi de oenologul şi chimistul Gerard Liger-Belair, de la Universitatea Reims Champagne-Ardenne, au confirmat pentru prima oară ştiintific importanţa faptului ca şampania să fie servită la rece, temperatura ideală pentru optimizarea gustului fiind de 4 grade Celsius.
Studiile precedente arătaseră deja că micile bule care se formează atunci când se eliberează dioxidul de carbon (CO2) permit transferul gustului şi aromei şampaniei către papilele gustative. De mai mult timp, cercetătorii bănuiau faptul că maniera în care este turnată şampania în pahar are un efect important asupra nivelului de CO2 şi, implicit, al calităţii băuturii. Altfel spus, cu cât ţinem mai mult CO2 în şampanie, cu atât aceasta este mai bună. Însă nicio cercetare ştiinţifică nu demonstrase această ipoteză.
În acest scop, autorii studiului au testat pierderea de CO2 prin două metode diferite de a turna şampania. Prima a constat în a turna direct în cupă, iar a doua în a inclina paharul pentru a obţinue un flux mai lent, care permite păstrarea unui număr dublu de bule în şampanie.
Oenologii au mai determinat că o şampanie bine frapată contribuie la reducerea pierderilor de CO2.
În medie, peste 300 de milioane de sticle de şampanie franţuzească sunt vândute anual în întreaga lume, ceea ce reprezintă o cifră de afaceri de circa 3 miliarde de dolari.
Bună când este consumată cu moderaţie
Nelipsită de la masa de Revelion, şampania este o băutură excepţională care trebuie însă consumată cu moderaţie. „Nu pot să trăiesc fără şampanie: în caz de victorie, o merit, iar în caz de înfrângere, am nevoie”, acest citat din Napoleon Bonaparte rezumă foarte bine locul pe care-l ocupă băutura în societate, scrie publicaţia franceză Le Point.
Deşi calităţile „sanitare” ale şampaniei sunt recunoscute, discuţia a fost mai lungă în privinţa celebrelor bule de aer. Se pare că efectele acestora asupra sănătăţii au fost pomenite pentru prima oară la Facultatea de Medicină din Reims (Franţa) în 1777, în cadrul unei comunicări asupra „folosirii vinului spumos de Champagne împotriva febrei putride şi a altor boli de aceeaşi natură”. În 1821, Joseph Roques, doctor în medicină la Facultatea din Montpellier, arată că şampania şi toate vinurile cu acid carbonic înteţesc acţiunea stomacului şi, prin urmare, uşurează digestia. În cele din urmă, şampania intră, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în gama produselor bune pentru tratarea unor afecţiuni. Unii medici o prescriu mai ales pentru combaterea apatiei, a durerilor neurologice, gutei şi febrei, precum şi a vomei la femeile însărcinate.
Au fost create chiar şi „şampanii-medicament” speciale: foarte seci pentru diabetici sau persoane care suferă de gută, cu adaos de chinină împotriva paludismului sau de pepsină (enzimă conţinută în sucul gastric). Aceste produse se vând la farmacie. Au apărut şi publicaţii despre efectele benefice ale şampaniei asupra afecţiunilor căilor urinare şi ale aparatului cardiovascular. În multe studii se menţionează faptul că a fost considerată multă vreme un elixir al longevităţii.
Astăzi, această băutură pentru ocazii nu mai este considerată un panaceu, din mai multe motive: au apărut medicamente eficiente pentru tratarea bolilor, iar efectele negative ale alcoolului asupra sănătăţii sunt bine cunoscute. În plus, cine bea şampanie se îmbată mai repede decât dacă bea alte băuturi, se spune că din cauza bulelor de aer care „se urcă la cap”. Cercetători britanici chiar au demonstrat acest lucru ştiinţific, dar n-au oferit explicaţii precise.
Este bine de ştiut că şampania nu irită stomacul, în pofida acidităţii sale, şi că îmbunătăţeşte digestia, dizolvând grăsimile şi evitând balonările. În plus, este diuretică. La acestea se adaugă bogăţia în săruri minerale asimilabile (potasiu, calciu, magneziu şi sulf), oligoelemente (zinc, fosfor şi litiu, bune în tulburările de dispoziţie), precum şi efectele pozitive asupra eliminării toxinelor şi împotriva inflamaţiilor.
În concluzie, sunt tot atâtea motive pentru consumul, moderat, în seara de Revelion.
