Aşa cum este obişnuit pe aceste meleaguri, periodic, delegaţii de români fac vizite interculturale între localităţile de pe cele două maluri ale Prutului şi în comunităţile din Ucraina, de limbă română, cu ocazia diverselor momente ce marchează istoria şi viaţa acestor comunităţi. Tot mai mulţi gălăţeni şi organizaţii sau instituţii din Galaţi se fac remarcaţi plăcut şi rămân pe buzele şi în inimile celor cu care vin în contact, în vizitele lor cu accente culturale.
Unul dintre aceste momente - sărbătoarea de Ziua limbii române - a dat prilejul unei delegaţii plecate din Galaţi, chiar dacă puţin numeroasă, să participe la o multitudine de evenimente literare şi culturale, deopotrivă. Un promotor cultural, pentru românii de pretutindeni, un jurnalist axat pe dezvoltare euroregională, un scriitor dar şi cercetător al istoriei şi tradiţiilor de la Gurile Dunării şi, nu în cele din urmă, un tânăr entuziast de cultura românilor basarabeni, au purces la drum într-o acţiune ce avea ca scop principal o mică donaţie de carte într-o comunitate unde, mare parte dintre locuitori sunt etnici români.
Centrul de referinţă al deplasării a fost Hagi-Curda. Un mic sat aflat în sudul Basarabiei (astăzi, în componenţa Ucrainei, în raionul Ismail, din regiunea Odesa) care are în prezent peste 3000 de locuitori, preponderent de limbă română. Păstrând legăturile fireşti cu românii de peste Prut, în timp, mica localitate a devenit punct de interes şi peregrinări culturale ale românilor de pretutindeni. Iar de vreo trei ani satul are, cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni (pe baza unui amplu proiect arhitectonic, ce a fost susţinut financiar între 2005-2011), o biserică purtând hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, fiind subordonată Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhia Română. Cărţile au fost bine venite. Tudor Iordachescu, administratorul bisericii (în lipsa fratelui său, epitropul Vasile Iordăchescu, cel care a reînfiinţat lăcaşul de cult) inaugurase, nu demult, Biblioteca parohială de carte românească iar delegaţia gălăţeană a făcut prima donaţie mai consistentă.
Trebuie spus, cu această ocazie, că iniţiativa donaţiei este a Asociaţiei Danubiana, un ONG cu preocupări către tradiţii şi promovarea culturii în rândul tinerilor, din Galaţi, al cărui preşedinte este Marius Crudu, un tânăr care, o vreme a slujit şi ca dascăl într-una dintre bisericile din comunele gălăţene. Astfel, o parte dintre cărţile donate au fost de religie, primite de la Protoieria Galaţi (cu sprjinul părintelui Eugen Buruiană). O altă parte dintre cărţi, de literatură provin de la biblioteca Liceului Pedagogic din Galaţi, cât şi de la Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia" din Galaţi, instituţie cunoscută pentru multe alte donaţii de cărţi în comunităţile româneşti din străinătate. Un alt eveniment la care gălăţenii au fost invitaţi să ia parte a fost lansarea cărţii de versuri "Grădina mamei" de Anatol Manole, poet popular aflat la primul lui volum (despre care Monitorul de Galaţi a mai scris), descoperit de binecunoscutul jurnalist basarabean Vadim Bacinschi (un român născut în localitatea Floreşti, din Republica Moldova, cu studii de ziaristică la Chişinău, redescoperit poet în anii de pe urmă când, mutat cu familia la Odesa, a început să colaboreze în asociaţiile culturale înfiinţate de etnicii români din sudul Ucrainei), în drumurile sale către Odesa. Cu sprijinul unor alţi basarabeni de suflet, ei înşişi autori şi oameni de cultură, locuitori ai satelor dinprejur, Bacinschi chiar a reiterat ideea unui cerc de cultură şi literatură românească în zonă, pentru promovarea valorilor locale. Prezenţi la lansarea cărţii, aceştia au recitat cu patos dintre poeziile lui Anatol Manole.
S-au ridicat, pe rând, poeta Eufrosina Cojocariu (profesoară la şcoala din satul vecin, Barta, preponderent de limbă română, de unde este originar şi unul dintre arhitecţii de după război ai oraşului Galaţi, Constantin Frumuzachi), Ion Bîcu, un alt scriitor care trăieşte în Barta (care se mândreşte cu originile sale (posibil) de pe vremea lui Ştefan cel Mare, prin Cernăuţi dar şi prin nordul Moldovei), jurnalistul Bacinschi; nu în cele din urmă, scriitorul şi autorul cărţii care, povestind câteva dintre întâmplările amuzante care au coincis în apariţia acestui volum, a reuşit să emoţioneze asistenţa, dar mai ales pe reprezentantul Consulatului român de la Odesa, consulul Iulia Zamfirescu, care a fost protagonista unui alt moment deosebit al reuniunii: a înmânat scriitorului Nicolae Moşu (prezent şi el la lansare în calitate de preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian din localitatea Tatarbunar) Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, distincţie conferită, în acelaşi timp, de Preşedintele României, Traian Băsescu, pentru merite deosebite în domeniul cultural, şi altor trei basarabeni, oameni cunoscuţi pentru promovarea culturii, limbii şi tradiţiilor româneşti în comunităţile din care fac parte (Petru Şchiopu - preşedinte al Organizaţiei Regionale Odesa a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina; Zinaida Pinzeac - vicepreşedinte al aceleiaşi asociaţii româneşti şi Anatol Popescu - preşedinte al Asociaţiei naţional-culturale a românilor din regiunea Odesa „Basarabia”). Printre cei prezenţi s-a făcut remarcat şi un alt "hagi-curdean" ajuns cunoscut la nivel regional şi naţional: pictorul Pavel Guţu, unul dintre primii activişti culturali din sudul Basarabiei (printre membrii fondatori al Asociaţiei culturale basarabene - cu origini şi în Hagi Curda - Asociaţia Dunărea şi Marea), după destrămarea fostului URSS.
Înainte de toate, trebuie recunoscut, însă, că fără implicarea şi dăruirea unei alte persoane prezentă şi ea la "masa oficială" a reuniunii, manifestarea nu ar fi avut loc. Areta Moşu este de departe iniţiatoarea şi principala organizatoare a întâlnirii de la biserica românească din Hagi-Curda, dar şi a momentului, cu semnificaţie aparte pentru românii de pretutindeni - Ziua Limbii Române. Este una dintre cele mai cunoscute activiste culturale în afara graniţelor României, fondatoarea Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, filială a Societăţii Astra (una dintre cele mai vechi asociaţii culturale româneşti înfiinţate la 1861 de Andrei Şaguna, Cipariu şi Bariţ la Sibiu). În calitate de director al „Revistei române” („revista românilor de pretutindeni”) Areta Moşu, ea însăşi de origine basarabeană, este şi singura femeie vicepreşedinte a celebrei Asociaţii, pentru românii din diaspora. La Hagi-Curda a promis că va veni şi odată cu prezenţa ei a fost posibilă şi lansarea poetului Anatol Manole şi a cărţii sale, care a fost editată de organizaţia condusă de Areta Moşu. Cu această ocazia a distribuit şi ultimele numere din publicaţia lunară „Sud-Vest” (Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei, periodic românesc scris de autori şi jurnalişti basarabeni pentru românii din sudul Basarabiei şi din regiunea Odesa).
Dar surprizele nu au luat sfârşit.
Poeţii basarabeni prezenţi au luat hotărârea să sprijine înfiinţarea unui nou Despărţământ în sudul Basarabiei (al patrulea, după cel din comuna Babele, cel din Ismail - Ucraina şi cel de la Cahul - Republica Moldova), filială în Hagi-Curda a asociaţiei româneşti din Iaşi, cu sediul chiar la biblioteca parohială din Hagi-Curda. Cu această ocazie s-a convenit că este necesară o reeditare a volumului memorial despre localitatea Hagi-Curda (Camâşovca), scos de fratele epitropului Iordăchescu, administratorul bibliotecii, Tudor Iordăchescu, el însăşi un poet al locurilor.
La final, însoţiţi de consulul de la Odesa şi de scriitorul Nicolae Moşu (de fapt, de meserie medic veterinar în localitatea Tatarbunar), în drumul de întoarcere către casă, delegaţia culturală din Galaţi a mai avut parte de încă o surpriză plăcută. A mai făcut o oprire, pentru a dona un alt pachet de cărţi de limbă română, la biserica "Sf. Parascheva" din localitatea Ciamaşir (Priozernoe, raionul Chilia, regiunea Odesa), lăcaş de cult restaurat, cum aveau să afle gălăţenii, prin implicarea Consulatului român de la Odesa şi cu sprijinul financiar al Departamentului Românilor de Pretutindeni, din Guvernul României. Preotul român al bisericii, Mihai Stegărescu (om al bisericii prezent la toate acţiunile culturale româneşti care au fost organizate în zonă), a convins de la începutul întâlniri că este un om de ispravă. Cu toate că face naveta (familia lui locuind într-o localitate apropiată) părintele este plin de energie la orice oră din zi şi din noapte, împărţindu-se cu folos între slujbele din biserică, familie, lucrul la câmp pe cele câteva hectare din proprietatea parohiei dar şi printre cei aproape 800 de enoriaşi, locuitori de limbă română, care îi calcă pragul şi îl ajută la treburile curente. Emoţiile au fost de ambele părţi, preotul pentru donaţia de carte bisericească în limba română dar şi pentru onoarea făcută de a primi vizita fraţilor români însoţiţi de consulul Iulia Zamfirescu, ea însăşi cu origini pe meleagurile din Chilia, dar şi pe partea oaspeţilor care au aflat astfel şi de implicarea directă a preotului în educaţia sutelor de copii din comunitate în spiritul limbii române, în cadrul bisericii locale.
