11 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Pericolele din piscine
Pericolele din piscine
După agentul patogen incriminat, bolile se pot clasifica în:
  • bacteriene - transmisia hidrică fiind incriminată în  febra tifoidă, dizenterie, holeră, boala diareică a copilului mic, gastroenteritele
  • virale - enterovirusuri, retrovirusuri şi calicivirusuri, parvovirusuri, coronovirusuri, picobirnavirusuri
  • parazitoze - produse de protozoare (lambliaza, giardioza, tricomonaza), cestode (cisticercoza, echinococoza, himenolepidoza), trematode (fascioloza, dicrocelioza, schistotomiaza), nematode (ascaridoza, tricomonaza, oxiuraza)
Manifestări frecvente, inclusiv de la apa de piscină: conjunctivita chimică datorată substanţelor cu care apa a fost dezinfectată. Această conjunctivită se caracterizează prin scăderea până la dispariţie a secreţiei lacrimale, urmată în situaţiile grave de uscarea corneei.
Conjunctivita de piscină produsă de Chlamidia trachomatis. După 2-19 zile de la contactul cu apa infectată apare secreţia conjunctivală purulentă şi înroşirea ochilor.
Otita de bazin poate să apară pe toată perioada verii, iar manifestările principale sunt durerea, senzaţie de ureche înfundată şi prurit în conductul auditiv extern.
Pitiriazisul, o micoză a pielii produsă de o ciupercă microscopică (Pitiriazis versicolor), este caracterizată prin apariţia unor pete mici de culoare cafeniu închis, localizate cu predilecţie la nivelul toracelui ce se transmite predilect  se face prin apa de piscină, dar şi prin utilizarea unui şezlong fără folosirea prosopului personal.
Dermatofitia piciorului este produsă de o ciupercă microscopică care se poate transmite atunci când se merge desculţ pe marginea piscinei, la saună sau la duşurile comune, boala afectând frecvent pielea din spaţiile dintre degetele piciorului, talpă şi unghii şi este favorizată de transpiraţia abundentă. Boala se poate extinde, în condiţiile în care încălţămintea nu lasă piciorul să respire. Nediagnosticată şi netratată la timp, micoza evoluează prin apariţia de vezicule care produc prurit (mâncărime), înroşirea şi descuamarea pielii, însoţite de emanarea unui miros neplăcut.
Trichomonioza, boală cu localizare genitală, manifestă prin secreţie spumoasă urât mirositoare, este transmisă prin apa caldă a piscinelor, în condiţiile în care alături de persoane sănătoase se scaldă persoane infectate.
Printre bolile digestive care se pot contracta în piscine se numără dizenteria bacilară, care apare în urma ingestiei de apă contaminată cu bacterii din materiile fecale ale persoanelor purtătoare ale bacteriei Shygella dizenteriae. Boala se transmite foarte uşor, pentru că numărul de bacterii care o pot declanşa este foarte mic (între 10 şi 100) şi se manifestă prin febră, greţuri, vărsături şi diaree cu scaune muco-purulente. O altă afecţiune frecventă a celor care folosesc piscinele neigienizate corespunzător este giardioza, ce apare mai frecvent la copii după ingestia de apă contaminată cu fecale în care există chişti de Giardia lamblia. Tot prin apa contaminată se pot transmite şi hepatitele virale.
Recomandările ţin de evitarea scăldatului în ape poluate, duşul obligatoriu la intrarea şi ieşirea din bazine şi utilizarea prosopului personal.
La apariţia oricarei simptomatologii este bine să consultaţi un medic.


Articole înrudite