44% dintre românii cu vârsta peste 15 ani au luat cel puţin o dată în ultimele 6 luni un tratament cu antibiotic, iar 23% au luat cu o lună în urmă sau mai recent, relevă un studiu realizat de GfK HealthCare România. Sunt mai multe persoane cu vârsta de peste 60 ani, pensionate sau casnice, care au luat un antibiotic în ultima săptămână, decât restul populaţiei.
Există şi o categorie mai restrânsă (8%) care spune că nu s-a tratat niciodată cu antibiotice, categorie care creşte semnificativ în cazul celor din mediul rural (10%), precum şi în cazul bărbaţilor (10%), comparativ cu femeile (6%).
„Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicaţie, pe de o parte, şi preocuparea mult mai evidentă a femeilor în ceea ce priveşte sănătatea lor şi a familiilor lor”, a declarat Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK HealthCare România.
22% dintre respondenţi spun că iau de 2-3 ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% iau de 4-5 ori pe an sau mai des un astfel de tratament relevă studiul.
Restul românilor, puţin peste jumătate, folosesc antibiotic o dată pe an sau mai rar. Sunt mai mulţi pensionari sau persoane care locuiesc în zona Banat-Crişana-Maramureş care iau antibiotice cu această frecvenţă comparativ cu întregul eşantion.
Antibioticul, preferat împotriva răcelii sau a durerilor de dinţi
Cei mai mulţi dintre românii chestionaţi folosesc tratamente cu antibiotice pentru răceală (21%), infecţie asociată cu durerile de dinţi (18%), infecţie cu durere în gât (7%), gripă (7%) sau infecţii, în general (5%). O treime dintre cei care au luat antibiotic în ultimele 2-3 săptămâni au folosit acest tratament pentru răceală.
Studiul mai arată că medicul de familie, este principalul prescriptor al tratamentelor antibiotice. Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi (52%), în vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19% dintre românii participanţi la cercetare. Mai mult, în 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenţi au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. O treime dintre cei care au decis singuri să ia un tratament antibiotic l-au luat pentru tratarea unei răceli, iar o altă treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere sau infecţie la dinţi.
Automedicaţia ţine şi de educaţie
Există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu nivele diferite de educaţie în ceea ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai prezentă spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament antibiotic.
În Bucureşti, 63% dintre respondenţi spun că tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de către medicul de familie şi doar 9% de către medicul specialist.
Studiul mai evidenţiază că numărul persoanelor fără educaţie sau doar cu şcoala primară care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunoştinţe sau prieten creşte (8%), iar numărul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade (10%), comparativ cu numărul persoanelor cu o educaţie mai ridicată care au luat un astfel de tratament.
Cei care au luat un antibiotic la recomandarea familiei, cunoştinţelor sau prietenilor sunt semnificativ mai mulţi şi în cazul persoanelor cu 8 clase (6%), versus respondenţii cu o educaţie mai ridicată.
Majoritatea respondenţilor sunt de acord că, luate prea des, tratamentele antibiotice riscă să nu-şi mai facă efectul şi că folosirea acestora fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii, aceste afirmaţii fiind evaluate cu nota medie de 9, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” şi 10 „acord total”.
Analizând diferenţele atitudinale care apar între persoane de vârste diferite, studiul relevă că prsoanele cele între 50-59 ani sunt cele mai bine informate faţă de efectele antibioticelor şi a modului lor corect de administrare.
Astfel, sunt mai multe persoane în această categorie de vârstă care cunosc riscurile posibile ale administrării antibioticelor şi mai ştiu că farmacistul trebuie să elibereze tratamente antibiotice numai pe bază de reţetă de la medic. Totodată, în această categorie sunt mai puţini cei care consideră că tratamentul antibiotic vindecă cel mai repede răceala sau gripa.
Cei care iau antibiotice la recomandarea medicului specialist sunt în general mai bine informaţi decât ceilalţi şi mai atenţi cu utilizarea unor astfel de tratamente. Astfel, semnificativ mai mulţi respondenţi din această categorie comparativ cu restul eşantionului sunt de acord cu afirmaţia că înainte de a lua un antibiotic pentru tratarea unei afecţiuni trebuie efectuate nişte analize specifice pentru a determina exact tipul de antibiotic ce trebuie administrat sau cu afirmaţia că un tratament antibiotic îşi pierde din efect dacă nu se respectă întocmai orele de administrare şi durata recomandată a tratamentului.
Mai mult, sunt semnificativ mai puţini respondenţii care iau tratamente cu antibiotice la recomandarea medicului specialist care sunt de acord cu afirmaţia că tratamentul antibiotic vindecă cel mai repede răceala sau gripa sau că pot consuma alcool în perioada de tratament.
Persoanele care au decis să ia din proprie iniţiativă un tratament antibiotic sunt de acord într-o măsură mai mică decât restul respondenţilor cu afirmaţia că folosirea lor fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii sau cu afirmaţia că antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afecţiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis să ia din proprie iniţiativă un astfel de tratament sunt de acord într-o măsură mai mare comparativ cu restul respondenţilor cu afirmaţia că pentru afecţiunile obişnuite ei ştiu ce tratament antibiotic poate fi luat şi de copiii sub 15 ani.
„Procentul celor care îşi administrează singuri un antibiotic este în continuare destul de ridicat, aspect îngrijorător mai ales prin faptul că aceştia oferă acest tip de tratament din proprie iniţiativă şi propriilor copii, ceea ce face ca numărul persoanelor auto-medicate să crescă şi mai mult, situaţie departe de normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stări de sănătate sau a familiilor lor, dar şi asupra sănătăţii celor din jurul lor”, a subliniat Irina Crăciunescu.
Studiul „Consumul de antibiotice la români” a fost realizat în luna mai 2011, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.000 de respondenţi cu vârsta de peste 15 ani.
Prin acest studiu GfK HealthCare România şi-a propus să afle obiceiurile de consum de antibiotice ale românilor, pentru ce afecţiuni le folosesc şi cum decid ei să ia astfel de tratamente.
Există şi o categorie mai restrânsă (8%) care spune că nu s-a tratat niciodată cu antibiotice, categorie care creşte semnificativ în cazul celor din mediul rural (10%), precum şi în cazul bărbaţilor (10%), comparativ cu femeile (6%).
„Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicaţie, pe de o parte, şi preocuparea mult mai evidentă a femeilor în ceea ce priveşte sănătatea lor şi a familiilor lor”, a declarat Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK HealthCare România.
22% dintre respondenţi spun că iau de 2-3 ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% iau de 4-5 ori pe an sau mai des un astfel de tratament relevă studiul.
Restul românilor, puţin peste jumătate, folosesc antibiotic o dată pe an sau mai rar. Sunt mai mulţi pensionari sau persoane care locuiesc în zona Banat-Crişana-Maramureş care iau antibiotice cu această frecvenţă comparativ cu întregul eşantion.
Antibioticul, preferat împotriva răcelii sau a durerilor de dinţi
Cei mai mulţi dintre românii chestionaţi folosesc tratamente cu antibiotice pentru răceală (21%), infecţie asociată cu durerile de dinţi (18%), infecţie cu durere în gât (7%), gripă (7%) sau infecţii, în general (5%). O treime dintre cei care au luat antibiotic în ultimele 2-3 săptămâni au folosit acest tratament pentru răceală.
Studiul mai arată că medicul de familie, este principalul prescriptor al tratamentelor antibiotice. Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi (52%), în vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19% dintre românii participanţi la cercetare. Mai mult, în 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenţi au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. O treime dintre cei care au decis singuri să ia un tratament antibiotic l-au luat pentru tratarea unei răceli, iar o altă treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere sau infecţie la dinţi.
Automedicaţia ţine şi de educaţie
Există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu nivele diferite de educaţie în ceea ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai prezentă spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament antibiotic.
În Bucureşti, 63% dintre respondenţi spun că tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de către medicul de familie şi doar 9% de către medicul specialist.
Studiul mai evidenţiază că numărul persoanelor fără educaţie sau doar cu şcoala primară care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunoştinţe sau prieten creşte (8%), iar numărul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade (10%), comparativ cu numărul persoanelor cu o educaţie mai ridicată care au luat un astfel de tratament.
Cei care au luat un antibiotic la recomandarea familiei, cunoştinţelor sau prietenilor sunt semnificativ mai mulţi şi în cazul persoanelor cu 8 clase (6%), versus respondenţii cu o educaţie mai ridicată.
Majoritatea respondenţilor sunt de acord că, luate prea des, tratamentele antibiotice riscă să nu-şi mai facă efectul şi că folosirea acestora fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii, aceste afirmaţii fiind evaluate cu nota medie de 9, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” şi 10 „acord total”.
Analizând diferenţele atitudinale care apar între persoane de vârste diferite, studiul relevă că prsoanele cele între 50-59 ani sunt cele mai bine informate faţă de efectele antibioticelor şi a modului lor corect de administrare.
Astfel, sunt mai multe persoane în această categorie de vârstă care cunosc riscurile posibile ale administrării antibioticelor şi mai ştiu că farmacistul trebuie să elibereze tratamente antibiotice numai pe bază de reţetă de la medic. Totodată, în această categorie sunt mai puţini cei care consideră că tratamentul antibiotic vindecă cel mai repede răceala sau gripa.
Cei care iau antibiotice la recomandarea medicului specialist sunt în general mai bine informaţi decât ceilalţi şi mai atenţi cu utilizarea unor astfel de tratamente. Astfel, semnificativ mai mulţi respondenţi din această categorie comparativ cu restul eşantionului sunt de acord cu afirmaţia că înainte de a lua un antibiotic pentru tratarea unei afecţiuni trebuie efectuate nişte analize specifice pentru a determina exact tipul de antibiotic ce trebuie administrat sau cu afirmaţia că un tratament antibiotic îşi pierde din efect dacă nu se respectă întocmai orele de administrare şi durata recomandată a tratamentului.
Mai mult, sunt semnificativ mai puţini respondenţii care iau tratamente cu antibiotice la recomandarea medicului specialist care sunt de acord cu afirmaţia că tratamentul antibiotic vindecă cel mai repede răceala sau gripa sau că pot consuma alcool în perioada de tratament.
Persoanele care au decis să ia din proprie iniţiativă un tratament antibiotic sunt de acord într-o măsură mai mică decât restul respondenţilor cu afirmaţia că folosirea lor fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii sau cu afirmaţia că antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afecţiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis să ia din proprie iniţiativă un astfel de tratament sunt de acord într-o măsură mai mare comparativ cu restul respondenţilor cu afirmaţia că pentru afecţiunile obişnuite ei ştiu ce tratament antibiotic poate fi luat şi de copiii sub 15 ani.
„Procentul celor care îşi administrează singuri un antibiotic este în continuare destul de ridicat, aspect îngrijorător mai ales prin faptul că aceştia oferă acest tip de tratament din proprie iniţiativă şi propriilor copii, ceea ce face ca numărul persoanelor auto-medicate să crescă şi mai mult, situaţie departe de normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stări de sănătate sau a familiilor lor, dar şi asupra sănătăţii celor din jurul lor”, a subliniat Irina Crăciunescu.
Studiul „Consumul de antibiotice la români” a fost realizat în luna mai 2011, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.000 de respondenţi cu vârsta de peste 15 ani.
Prin acest studiu GfK HealthCare România şi-a propus să afle obiceiurile de consum de antibiotice ale românilor, pentru ce afecţiuni le folosesc şi cum decid ei să ia astfel de tratamente.
