Japonezii extind cu succes o nouă metodă de eliminare a stresului numită „Shinrin-Yoku”, constând într-o plimbare prin pădure în cursul căreia armonia naturii intră în organismul uman prin intermediul tuturor celor cinci simţuri, relatează cotidianul spaniol El Pais.
„Baia de pădure” nu este o tehnică de meditaţie, ci o plimbare în care să se acorde atenţie miresmei plantelor, foşnetului vântului, şi întregii game de culori şi texturi oferite de mediu. Experţii recomandă ca, în acelaşi timp, să se bea un ceai sau o infuzie pentru ca şi simţul gustului să participe la această experienţă. Bineînţeles, recomandă totodată închiderea telefonului mobil.
Japonia, ţara care a creat termenul 'karoshi' (moarte prin exces de muncă) şi care are una din cele mai mari rate ale sinuciderilor, priveşte acum spre natură şi pădurile sale — care ocupă 67% din teritoriu — pentru a-şi regăsi pacea şi echilibrul.
Se speră ca, în mai puţin de zece ani, să existe 100 de situri de „forest theraphy”, păduri îngrijite în mod special pentru ca persoanele stresate să practice „Shinrin-Yoku”.
Multe companii includ deja astfel de călătorii pentru directori sau încep să le acorde timp lucrătorilor pentru a practica ceea ce se consideră deja în Japonia drept „medicină tradiţională” cu caracter preventiv. În fiecare an, între 2,5 şi 5 milioane de niponi merg la şedinţe de „terapia pădurii” în unul dintre cele 48 de centre oficiale. Şedinţa constă în două ore de plimbare relaxată prin pădure, cu exerciţii de respiraţie monitorizate. Înainte şi după plimbare se măsoară tensiunea şi alte variabile fiziologice pentru ca participanţii să poată verifica eficienţa tratamentului.
Niponii sunt primii care se străduiesc să dovedească prin studii ştiinţifice impactul pe care îl are asupra sănătăţii simplul mers pe jos prin aer liber. Sunt însă şi alte ţări — precum Coreea de Sud, care a investit peste 140 de milioane de dolari în centrul „National Forest Therapy Center” ce ar urma să fie finalizat în acest an, sau Finlanda — care doresc să studieze în profunzime impactul pe care arborii şi plantele îl au asupra sănătăţii fizice şi psihologice.
Unul dintre pionierii studiilor privind impactul naturii asupra sănătăţii omului este Miyazaki, antropolog şi director adjunct al centrului Chiba University's Center for Environment, Health and Field Sciences. Miyazaki susţine că în evoluţia sa, fiinţa umană a stat „99,9 % din timp în medii naturale” şi acolo se simte mai în largul său, după cum comenta pentru revista Outside Magazine. Potrivit acestuia, „funcţiile noastre fiziologice sunt încă adaptate la acest mediu”.
Miyazaki şi colegul său Juyoung Lee de la Chiba University au examinat 600 de subiecţi, începând din 2004, dovedind că în cazul persoanelor care se plimbă frecvent prin pădure nivelul hormonului cortizol se reduce cu 12,4%, activitatea nervului simpatic scade cu 7%, iar tensiunea arterială coboară în medie cu 1,4%. În plus, în rândul celor care practică „Shinrin-Yoku” se înregistrează o scădere de cazurile de infarct. Participanţii la studiu recunosc că au o stare sufletească mai bună şi sunt mai puţin anxioşi.
Astfel de studii încep să dovedească, datorită unor tehnici avansate de neurobiologie, că interacţiunea cu natura diminuează activitatea cortexului prefrontal, locul funcţiilor cognitive şi executive precum planificarea, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor. În schimb, activitatea se deplasează către alte părţi ale creierului, care au legătură cu emoţia, plăcerea şi empatia, caracteristici mai apropiate de creativitate decât de productivitate. „De aceea mâncarea la câmp are un gust mai bun”, îi explica Miyazaki scriitoarei şi jurnalistei Florence Williams, autoarea articolului din Outside Magazine.
Imunologul Qing Li, de la Şcoala de Medicină din Tokyo, a demonstrat că o plimbare printr-o pădure sau printr-un parc face să crească semnificativ concentraţia de celule NK („natural killer”, ucigaş natural) din sânge, un tip de globule albe care contribuie la lupta împotriva infecţiilor şi cancerului. Potrivit imunologului Li, compuşii volatili emişi de arbori sunt principalii responsabili pentru acest efect benefic asupra sistemului imunitar. Mulţi dintre aceşti compuşi aromatici naturali, precum pinenii, sunt folosiţi în aromaterapie şi medicina holistică.
Atunci când termină lucrul şi vor să se deconecteze, locuitorii de la oraş, în general, se uită la televizor ori pe reţelele de socializare. Într-un cuvânt, stau cu ochii aţintiţi pe un ecran. O idee foarte proastă, comentează cotidianul spaniol.
Soluţia pare a se afla în lucruri mai simple. Potrivit articolului din Outside Magazine, în 1970, Rachel şi Stephen Kaplan, de la University of Michigan au observat că în cea mai mare parte a activităţilor de zi cu zi au nevoie de o „atenţie directă şi focalizată”, pentru a verifica poşta electronică, a lucra în faţa unui calculator sau a găsi o parcare. Cum să ne odihnim mintea?, se întreabă Rachel şi Stephen Kaplan. Tot ei răspund prin termenul „soft fascination” — „ceea ce se petrece în mintea ta când vezi un fluture, apusul soarelui sau ploaia”.
Studii realizate de Kaplan şi alţii au dovedit că după mici plimbări prin zone verzi sau chiar după simpla vedere a unor imagini reprezentând natura, subiecţii acestor experimente au răspuns mult mai bine la testele cognitive, s-au simţit mai bine dispuşi şi erau mai puţin egoişti când interacţionau cu alţii în jocuri pe calculator.
„Schimbaţi mai des ecranul cu viaţa reală şi simţiţi frumuseţea unui copac, a unei frunze sau a unei furnici care mută, aproape fără efort, o crenguţă mult mai mare decât ea”, recomandă, în încheiere, cotidianul spaniol El Pais.
