20 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Cercetători americani au imprimat în 3D părţi funcţionale ale inimii
Cercetători americani au imprimat în 3D părţi funcţionale ale inimii

Oameni de ştiinţă americani au anunţat recent că au reuşit să fabrice părţi funcţionale ale inimii, realizate din colagen cu ajutorul unei imprimante 3D. Această descoperire ar putea să permită în viitor obţinerea în laborator a unor organe complete, informează AFP, potrivit Agerpres.
Tehnica lor, prezentată într-un articol publicat în revista Science, a reuşit să reproducă structuri biologice complexe ale corpului uman.
"Am putut să arătăm că este posibilă imprimarea în 3D a unei valve cardiace din colagen şi că ea funcţionează", a declarat Adam Feinberg, unul dintre autorii studiului.
Precedentele tentative de imprimare în 3D a acestor părţi ale corpului, cunoscute sub numele de matrice extracelulare, nu au avut succes din cauza unei slabe fidelităţi a ţesuturilor obţinute şi a unei slabe rezoluţii a dispozitivelor utilizate.
Cercetătorii de la Universitatea israeliană din Tel Aviv au prezentat în luna aprilie un prototip de inimă umană imprimată în 3D pe bază de ţesuturi umane şi cu vase de sânge, dar care era totuşi incapabilă să pompeze.
Colagenul este un material ideal, întrucât se găseşte în toate ţesuturile corpului uman. Primele tentative de imprimare 3D au furnizat rezultate gelatinoase, însă cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au reuşit să facă această substanţă să se solidifice, utilizând modificări rapide ale pH-ului.
"Aceasta este prima versiune a unei valve, deci tot ceea ce vom concepe în viitor, ca produs final, va fi din ce în ce mai bun", a precizat Adam Feinberg.
Noua tehnică ar putea în viitor să îi ajute pe pacienţii aflaţi în aşteptarea unui transplant cardiac, însă ea va trebui mai întâi validată prin teste pe animale şi, în cele din urmă, pe oameni.
"Cred că pe termen scurt va fi folosită cel mai probabil pentru repararea unui organ existent, cum ar fi o inimă care a suferit o pierdere a funcţiunilor sale, după o criză cardiacă, sau în cazul degradării ficatului", a adăugat cercetătorul american.


Articole înrudite