Stresul de la muncă ucide: Organizaţia Internaţională a Muncii avertizează asupra impactului major al riscurilor psihosociale

Riscurile psihosociale la locul de muncă devin o problemă majoră de sănătate la nivel global. Un raport recent al Organizaţia Internaţională a Muncii arată că factori precum stresul profesional, programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă şi hărţuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese.

Efectele nu se limitează la sănătatea mintală, ci afectează şi sănătatea fizică, în special prin creşterea riscului de boli cardiovasculare. Mediul de muncă influenţează direct calitatea vieţii angajaţilor, mai ales atunci când volumul de muncă este excesiv sau există lipsă de claritate în responsabilităţi.

Raportul evidenţiază şi un impact semnificativ asupra societăţii: aproape 45 de milioane de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate sunt pierduţi anual, iar costurile economice globale ajung la aproximativ 1,37% din PIB.

În Europa, situaţia este la fel de îngrijorătoare, cu peste 112.000 de decese anual asociate acestor riscuri. În acelaşi timp, productivitatea scade, absenteismul creşte, iar performanţa organizaţională este afectată.

Programul de lucru excesiv este unul dintre principalii factori de risc. Aproximativ 35% dintre angajaţi la nivel global lucrează peste 48 de ore pe săptămână. Potrivit Organizaţia Mondială a Sănătăţii, depăşirea a 55 de ore săptămânal creşte semnificativ riscul de accident vascular cerebral şi boli cardiace.

Pe lângă stres, hărţuirea şi violenţa psihologică afectează aproape un sfert dintre angajaţi la nivel mondial. Aceste experienţe pot duce la depresie, anxietate, tulburări de somn şi sindrom de burnout.

Specialiştii subliniază că lipsa sprijinului din partea organizaţiilor şi teama de stigmatizare împiedică mulţi angajaţi să ceară ajutor, agravând problemele de sănătate.

Pentru a reduce aceste riscuri, experţii recomandă măsuri precum echilibrarea volumului de muncă, clarificarea rolurilor, creşterea numărului de angajaţi şi implementarea unor programe de lucru sustenabile. De asemenea, este necesară adaptarea politicilor de sănătate ocupaţională la noile realităţi, precum digitalizarea şi munca la distanţă.

În cazurile în care prevenţia nu este suficientă, sunt recomandate servicii de sprijin psihologic şi programe de reintegrare profesională, cu scopul de a proteja sănătatea angajaţilor şi de a menţine un mediu de lucru echilibrat. (sursa stiripesurse.ro)