Colesterolul: ce rol are în organism şi când devine un risc pentru sănătate

Colesterolul este esenţial pentru buna funcţionare a organismului, însă atunci când valorile sale depăşesc limitele normale poate deveni un factor important de risc pentru sănătate. Deşi este adesea perceput ca fiind nociv, această substanţă are şi roluri benefice în organism, iar problemele apar atunci când se acumulează în exces în sânge.

Grăsimile din organism, provenite atât din alimentaţie, cât şi din producţia proprie a corpului, circulă în sânge sub două forme principale: colesterol şi Trigliceride. În cantităţi echilibrate, colesterolul este necesar pentru numeroase procese biologice.

Colesterolul este o substanţă lipidică produsă în mare parte de ficat, dar poate proveni şi din alimentaţie, în special din produse de origine animală, potrivit American Heart Association. Acesta este implicat în mai multe funcţii vitale ale organismului. Face parte din structura fiecărei celule şi contribuie la producerea unor hormoni esenţiali, la sinteza anumitor vitamine, la funcţionarea sistemului imunitar, la producerea neurotransmiţătorilor, la procesele de digestie şi la refacerea şi cicatrizarea ţesuturilor.

Pentru că nu se dizolvă în apă, colesterolul nu poate circula singur prin sânge. El este transportat de particule numite lipoproteine, care au densităţi diferite.

Cele mai cunoscute tipuri sunt LDL şi HDL, fiecare având un rol diferit în organism. LDL este cunoscut drept „colesterolul rău”, deoarece transportă grăsimile de la ficat către celulele corpului. Atunci când nivelul său devine prea mare, colesterolul se poate depune pe pereţii vaselor de sânge, crescând riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral.

În schimb, HDL este numit „colesterolul bun”, deoarece ajută la eliminarea excesului de colesterol din artere. Acesta preia o parte din colesterolul LDL şi îl transportă înapoi la ficat, unde este descompus şi eliminat din organism. Nivelurile adecvate de HDL sunt importante pentru protecţia sistemului cardiovascular.

Atunci când colesterolul se acumulează în artere, pereţii vaselor de sânge devin mai rigizi şi mai înguşti. Această afecţiune este cunoscută sub numele de Ateroscleroză. În timp, depunerile de grăsimi, numite plăci de aterom, pot reduce fluxul de sânge sau îl pot bloca complet.

Consecinţele pot fi grave şi includ Angină pectorală, caracterizată prin dureri în piept, Infarct miocardic, care apare atunci când circulaţia către inimă este blocată de un cheag de sânge, sau Accident vascular cerebral, produs atunci când fluxul de sânge către o zonă a creierului este întrerupt.

Nivelul colesterolului poate fi verificat prin analize de sânge. Medicii recomandă de obicei realizarea unui profil lipidic complet, care măsoară colesterolul total, valorile LDL şi HDL, dar şi trigliceridele. Această analiză este frecvent utilizată în evaluările cardiologice şi este recomandată şi în cadrul analizelor de rutină.

Frecvenţa testării depinde de vârstă şi de factorii de risc. În general, primul test este recomandat la copii între 9 şi 11 ani, iar ulterior la intervale de aproximativ cinci ani. La adulţi, testele pot fi efectuate mai des, în special după vârsta de 45 de ani la bărbaţi şi 55 de ani la femei, iar după 65 de ani evaluarea este recomandată anual.

Analizele pot fi necesare mai frecvent în cazul persoanelor care prezintă factori de risc, precum antecedente familiale de colesterol crescut sau infarct, obezitate, diabet, fumat sau un stil de viaţă nesănătos.

Valorile considerate normale diferă în funcţie de vârstă. La adulţi, un colesterol total sub 200 mg/dL este considerat optim, în timp ce valorile de peste 240 mg/dL sunt considerate crescute. Pentru LDL, nivelul optim este sub 100 mg/dL, iar pentru HDL un nivel de peste 40 mg/dL este considerat normal, în timp ce peste 60 mg/dL oferă o protecţie suplimentară pentru inimă.

Menţinerea colesterolului în limite normale este esenţială pentru sănătatea cardiovasculară. O alimentaţie echilibrată, activitatea fizică regulată şi controalele medicale periodice pot reduce semnificativ riscul de boli ale inimii. (sursa stiripesurse.ro)