În fiecare iarnă, gripa afectează milioane de oameni, însă există persoane care trec întregul sezon fără să manifeste vreun simptom. Această aparentă „imunitate” nu este rezultatul norocului, ci al unui ansamblu de factori biologici, genetici şi comportamentali, explică specialiştii.
Primul nivel de apărare este imunitatea înnăscută, care se activează imediat ce virusul intră în organism. Acest răspuns rapid recunoaşte tiparele comune ale agenţilor patogeni şi declanşează semnale antivirale încă din primele ore. La anumite persoane, reacţia precoce reuşeşte să blocheze multiplicarea virusului înainte ca acesta să se răspândească.
Cercetările desfăşurate în timpul pandemiei de COVID-19 au scos la iveală existenţa unor mutaţii rare în genele responsabile de producerea interferonilor de tip I, elemente esenţiale în apărarea antivirală. Persoanele cu astfel de deficite sunt mai expuse la forme severe ale bolii, în timp ce cei fără aceste mutaţii produc interferoni eficient şi pot controla infecţia din stadiile incipiente.
Un rol important îl are şi imunitatea adaptativă. Expunerile repetate la virusuri similare lasă în urmă anticorpi şi celule T capabile să recunoască tulpini înrudite, oferind protecţie inclusiv în faţa unor variante noi.
Stilul de viaţă influenţează însă în mod decisiv rezilienţa organismului. Somnul adecvat, alimentaţia echilibrată, activitatea fizică şi o microbiotă intestinală sănătoasă susţin funcţionarea optimă a sistemului imunitar. Bacteriile benefice, precum Bifidobacterium şi Lactobacillus, stimulează producţia de celule imunitare şi reduc inflamaţia, în timp ce stresul cronic fragilizează mucoasa respiratorie şi creşte susceptibilitatea la infecţii.
O direcţie actuală de cercetare urmăreşte dezvoltarea unor intervenţii personalizate. La Imperial College London sunt testate compuşi care pot activa temporar imunitatea înnăscută, pregătind organismul pentru contactul cu virusurile fără a declanşa reacţii inflamatorii excesive.
Ceea ce părea o „superputere” a unor indivizi este, de fapt, rezultatul unei combinaţii de factori: reacţie imună rapidă, istoric de expuneri, microbiotă echilibrată şi obiceiuri de viaţă sănătoase. În viitor, aceste mecanisme ar putea fi replicate pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva gripei şi a altor infecţii virale. (sursa stiripesurse.ro)
