În lumea nutriţiei există o abordare convenţională potrivit căreia cu cât frecvenţa meselor este mai mare cu atât sunt arse mai eficient caloriile, iar poftele pot fi ţinute în frâu mai uşor. Astfel, noţiunea celor şase sau mai multe "mini-mese" pe zi, suficiente pentru ca organismul să aibă energie până la următoarea îmbucătură, a fost recomandată drept o abordare dietetică mai eficientă pentru slăbit în comparaţie cu împărţirea hranei în trei mese mai generoase. Însă, ştiinţa evoluează şi aduce răspunsuri care nu mai sunt atât de radicale, după cum notează CNN.
"În urmă cu câţiva ani, cu toţii credeam că este nevoie de mai multe mese pe zi pentru ca metabolismul să fie alimentat... Că focul trebuie hrănit, iar cuptorul trebuie să ardă continuu. Însă acea teorie este relativă, iar noi cercetări demonstrează că metabolismul nu încetineşte dacă nu se mănâncă de mai multe ori pe zi", a declarat pentru sursa citată Martha McKittrick, dietetician din New York City, cu o experienţă de peste 20 de ani în consultanţă în domeniul slăbirii.
Un studiu în care au fost implicaţi aproape 2.700 de femei şi bărbaţi a descoperit că persoanele care au mâncat de cel puţin şase ori pe zi au ingerat mai puţine calorii, au făcut alegeri alimentare mai sănătoase şi au avut un indice de masă corporală mai mic în comparaţie cu cele care au mâncat de mai puţin de patru ori în 24 de ore. Cercetarea a arătat de asemenea că o creştere a frecvenţei meselor are efecte pozitive asupra nivelelor colesterolului şi insulinei.
Însă, deşi mai multe mese pe zi pot ajuta la preîntâmpinarea fluctuaţiilor mari ale nivelului glicemiei, la reducerea senzaţiei de foame şi la prevenirea consumului impulsiv de alimente pe parcursul zilei, alte cercetări sugerează că mâncatul des ar putea să nu fie cea mai bună soluţie. "În anii '80, a mânca des şi puţin era considerat un mod optim pentru pierderea din greutate... însă cercetările realizate pe oameni nu susţin acest lucru", a spus David Levitsky, profesor de nutriţie şi psihologie la Universitatea Cornell, care a studiat frecvenţa meselor şi efectele acestui obicei asupra consumului de calorii. "Se credea că dacă se mănâncă mai des cantitatea de energie stocată ar scădea şi ar fi arse mai multe calorii. Însă, experimente controlate efectuate pe oameni au demonstrat că un consum de 12 porţii mai mici pe zi în loc de patru mai mari, având acelaşi număr de calorii, nu prezintă nici un avantaj din punct de vedere al metabolismului", a explicat acesta.
Şi alţi experţi sunt de acord cu acest lucru. "Frecvenţa meselor nu afectează rata metabolică şi astfel nu are nici un efect direct asupra pierderii din greutate", a declarat Carla Wolper, dietetician şi consultant în nutriţie în cadrul organizaţiei ColumbiaDoctors, cu o experienţă de 25 de ani la Centrul de Cercetare în Domeniul Obezităţii din New York.
Unele studii promovează chiar ideea că a mânca de mai puţin de trei ori pe zi ar fi o abordare mai bună în ceea ce priveşte controlul numărului de calorii. Potrivit unei cercetări, persoanele care au sărit peste micul-dejun au ingerat cu 400 de calorii mai puţin pe parcursul unei zile în comparaţie cu cele care nu au sărit peste prima masă. "Dacă numărul meselor scade, aportul total al caloriilor este şi el redus", a adăugat Levitsky, autorul principal al cercetării. "Oamenii cred că dacă sar peste micul-dejun vor ajunge să mănânce mai mult mai târziu... însă acest lucru nu se întâmplă. Aportul creşte, dar nu atât de mult astfel încât să se egaleze cantitatea peste care s-a sărit", a mai spus el.
Aşadar, ar trebui să se renunţe la planul nutriţional bazat pe şase sau mai multe porţii mai mici, consumate la câteva ore distanţă una de alta? Nu neapărat, mai arată CNN în articolul publicat online la 2 iunie. Frecvenţa optimă a meselor ar depinde de mai mulţi factori, în funcţie de fiecare individ în parte. "Unii iau gustări pentru că aşa le este felul, prin urmare şase porţii mici ar putea fi mai potrivite înclinaţiilor lor naturale. Alţii mănâncă după ceas, la 7.00, la 12.00 şi la 18.00, spre exemplu. Problema reală legată de tentaţii este planificarea. Dacă oamenii au un plan nutriţional bun, probabil că se descurcă bine", a precizat Wolper.
Frecvenţa meselor depinde şi de rutina zilnică a fiecărei persoane. Spre exemplu, pentru o femeie care a devenit recent mamă mâncatul de trei ori pe zi poate fi o adevărată provocare. "Multe mame îşi petrec atât de mult timp cu copiii încât nu se pot aşeza la masă... astfel că stilului lor de viaţă i se potriveşte mai bine să mănânce mai des", a spus McKittrick.
De asemenea, aspectele legate de starea de sănătate pot dicta alegerea stilului nutriţional cel mai potrivit. Spre exemplu, persoanele care au diabet sau care suferă de hipoglicemie se pot simţi slăbite sau obosite dacă trece prea mult timp fără să mănânce, prin urmare servirea a şase porţii mai mici poate reprezenta cea mai bună alegere. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei diagnosticaţi cu gastropareză, sindromul colonului iritabil, reflux gastroesofagian, dar şi pentru persoanele în vârstă. "Pe măsură ce se înaintează în vârstă, apetitul scade şi senzaţia de saţietate se manifestă mai rapid", a explicat McKittrick.
Omul, prin natura sa, este un "consumator oportunist", după cum precizează specialiştii. "Dovezile demonstrează că oamenii sunt consumatori oportunişti... şi mâncăm cu atât mai mult cu cât avem mai multe ocazii să facem acest lucru", a declarat Levitsky.
Secretul stă, însă, în calcularea caloriilor. O persoană care se ghidează după principiul "totul sau nimic" s-ar putea descurca mai bine cu trei porţi mari pe zi în cazul în care o gustare mică s-ar transforma rapid într-una mare, aşa cum este cazul nucilor. "Unii preferă gustările, alţii să ia masa... E bine dacă obişnuiesc să ronţăie, însă trebuie să îşi controleze numărul de calorii", a atras atenţia McKittrick. "Nucile sunt foarte sănătoase, însă unii oameni nu se pot opri odată ce încep să le mănânce, iar aceasta poate fi o problemă", a subliniat specialista.
Şi mediul înconjurător joacă un rol important. Spre exemplu, dacă biroul este dotat cu o bucătărie dotată cu gustări este mult mai uşor să se apeleze la acestea în loc să se plănuiască mesele sănătoase şi să se transporte mâncarea la serviciu.
Concluzia specialiştilor este că fiecare stil alimentar oferă beneficii pentru sănătate şi pentru slăbit, însă ceea ce este important este să se adopte varianta care funcţionează cel mai bine la fiecare individ în parte. "Poate că, la un moment dat, vom putea să îi testăm pe oameni pentru a identifica frecvenţa optimă a meselor, însă, între timp, cel mai bine este probabil să se opteze pentru ceea ce se simte", a mai spus McKittrick
