Alimentele ultraprocesate sunt considerate unul dintre principalii factori care alimentează actuala criză globală a bolilor cronice legate de dietă, au avertizat mai mulţi experţi internaţionali citaţi de DPA. Un studiu publicat în revista The Lancet, semnat de 43 de cercetători, arată că aceste produse înlocuiesc treptat alimentele proaspete şi preparatele tradiţionale, contribuind la deteriorarea calităţii alimentaţiei şi fiind asociate cu un risc crescut de boli cronice.
Autorii studiului susţin că expansiunea globală a alimentelor ultraprocesate se datorează, în principal, creşterii influenţei economice şi politice a industriei care le produce, industrie care a restructurat sistemele alimentare astfel încât profitul să devină prioritar. Ei atrag atenţia că această industrie funcţionează printr-o reţea de unităţi interconectate ce promovează producţia, marketingul şi consumul acestor produse.
Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu obezitatea, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer şi cu un risc crescut de deces prematur. Printre astfel de produse se numără îngheţata, carnea procesată, chipsurile, pâinea industrială, unele cereale pentru micul dejun, biscuiţii, semipreparatele şi băuturile carbogazoase. Acestea conţin frecvent niveluri ridicate de sare, zahăr, grăsimi saturate şi numeroşi aditivi, în detrimentul alimentelor nutritive.
Experţii subliniază şi prezenţa ingredientelor care nu se regăsesc în bucătăria obişnuită, precum emulgatori, conservanţi, coloranţi sau arome artificiale. Deşi unele ţări au început să adopte reglementări pentru reducerea impactului alimentelor ultraprocesate, cercetătorii consideră că răspunsul global în domeniul sănătăţii publice este încă insuficient, comparabil cu primele etape ale măsurilor luate în trecut împotriva industriei tutunului.
Potrivit studiului, politicile guvernamentale au făcut prea puţin pentru a aborda cauzele comerciale şi structurale ale problemei, preferând să se concentreze asupra responsabilităţii individuale, parteneriatelor cu industria şi autoreglementării voluntare. Această abordare ar permite industriei să influenţeze deciziile publice şi să creeze îndoieli privind dovezile ştiinţifice.
Cercetătorii afirmă totuşi că evoluţia consumului de alimente ultraprocesate poate fi stopată şi că politicile publice nu ar trebui amânate, chiar dacă studiile asupra efectelor acestor produse sunt încă în desfăşurare. Proporţia acestor alimente în dietele naţionale variază considerabil: în ţări precum Italia, Cipru, Grecia şi Portugalia consumul rămâne sub 25%, în timp ce în Statele Unite şi Regatul Unit depăşeşte 50%. (sursa stiripesurse.ro)
