Elon Musk nu este străin de controverse, dar de data aceasta pare să fi depăşit o limită pe care chiar el o critica vehement. Neuralink, compania sa dedicată interfeţelor creier-computer, a fost surprinsă în aprilie completând o declaraţie federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Deşi aparent un simplu formular pe platforma guvernamentală SAM.gov, această autoidentificare ridică serioase semne de întrebare. Statutul invocat este destinat exclusiv firmelor conduse de persoane din medii rasiale sau etnice marginalizate — exact genul de iniţiative de diversitate, echitate şi incluziune pe care Musk le atacă public cu regularitate.
Ironia situaţiei este greu de trecut cu vederea, mai ales având în vedere că în perioada în care Neuralink se declara eligibilă pentru astfel de beneficii, Musk colabora cu administraţia Trump pentru a elimina protecţiile DEI la nivel federal. În timp ce condamna în spaţiul public aceste politici şi le numea „ilegale” şi „discriminatorii”, una dintre companiile sale încerca să obţină avantaje bazându-se tocmai pe ele.
Neuralink a negat că ar fi primit fonduri federale în urma acestei declaraţii, explicând că bifarea a fost o „greşeală”. Totuşi, documentul a fost semnat sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce ar putea atrage răspundere legală. Rămâne de văzut dacă va fi considerată o simplă eroare birocratică sau o tentativă deliberată de a accesa beneficii necuvenite.
Situaţia devine cu atât mai stânjenitoare cu cât Musk a fost una dintre cele mai vocale voci din industria tech împotriva politicilor DEI. În repetate rânduri, pe platforma X (fosta Twitter, deţinută tot de el), a descris aceste iniţiative ca fiind „rasiste” şi „antimeritocratice”, mergând până la a le compara cu o formă modernă de discriminare. Cu toate acestea, Neuralink – o companie evaluată la peste 9 miliarde de dolari – a solicitat statutul rezervat antreprenorilor social sau economic marginalizaţi. Conform criteriilor stabilite de Small Business Administration, este greu de susţinut că Musk, cel mai bogat om din lume şi alb, ar putea fi inclus într-o asemenea categorie.
Chiar dacă nu au existat beneficii concrete obţinute în urma acestei declaraţii, gestul în sine ridică serioase semne de întrebare legate de integritatea şi credibilitatea companiei. Incidentul scoate în evidenţă o problemă mai largă din industria tehnologică: folosirea dublului standard în relaţia cu statul. Numeroase companii mari profită de ambiguităţi legislative pentru a accesa resurse rezervate iniţial celor cu adevărat dezavantajaţi.
Neuralink este o firmă cu resurse impresionante şi un potenţial transformator în domeniul neuroştiinţei. A se prezenta drept „defavorizată”, fie şi din neatenţie, echivalează cu subminarea încrederii publice şi diminuarea şanselor reale ale celor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de eventualele consecinţe juridice, episodul întăreşte imaginea lui Musk ca un actor care se opune sistemului doar când nu-i serveşte interesele.
Într-un context în care echitatea şi accesul la oportunităţi rămân provocări majore pentru mulţi antreprenori marginalizaţi, astfel de „greşeli” nu sunt doar problematice, ci şi profund ofensatoare.
