O singură intervenţie psihologică, ce include o sesiune de Tetris jucat pe computer, poate ajuta la tratarea sindromului de stres posttraumatic (PTSD), conform unui studiu realizat de o echipă de oameni de ştiinţă suedezi şi britanici, potrivit unui comunicat emis recent de Institutul Suedez Karolinska şi citat de Xinhua.
Cercetătorii au reuşit să demonstreze faptul că persoanele care supravieţuiesc accidentelor rutiere manifestă mai puţin simptome asociate sindromului de stres posttraumatic dacă joacă Tetris în decurs de şase ore de la internarea în spital.
Oamenii de ştiinţă au inclus în studiu 71 de victime ale accidentelor rutiere internate la Spitalul John Radcliffe din Oxford din Marea Britanie. "Ipoteza noastră este că după o traumă pacienţii ar avea mai puţine amintiri invazive dacă au ocazia să joace Tetris ca parte a unei scurte intervenţii cognitiv-comportamentale în timp ce se află în spital, la Unitatea de Primire Urgenţe", susţine Emily Holmes, profesoară de psihologie la Institutul Karolinska. "Deoarece jocul necesită atenţie vizuală am vrut să observăm dacă poate preveni instalarea aspectelor invazive ale amintirilor traumatizante, spre exemplu prin întreruperea procesului cunoscut sub numele de consolidare a amintirilor", a explicat Holmes.
Cercetarea a demonstrat că persoanele care au jucat Tetris au manifestat mai puţine amintiri invazive provocate de traumă în timpul săptămânii ulterioare accidentului în comparaţie cu grupul de control. În plus, oamenii de ştiinţă au descoperit că astfel aceste secvenţe s-au diminuat mai rapid. "Această primă săptămână după traumă poate fi importantă pentru pacienţii noştri care au plecat acasă, şi-au revenit şi au grijă de ei, lucruri ce pot fi greu de realizat dacă există amintiri invazive determinate de traumă, uneori de mai multe ori pe zi", a declarat dr. Lalitha Iyadurai de la Universitatea Oxford.
Studiul publicat în jurnalul "Molecular Psychiatry" sugerează că este nevoie de cercetări aprofundate, efectuate pe un grup mai numeros de pacienţi, pentru a se observa dacă beneficiile intervenţiei la nivel psihologic persistă pentru o perioadă mai lungă, spre exemplu o lună — cel mai scurt interval de timp în care se poate pune diagnosticul de PTSD.
