România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai slabe performanţe în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Speranţa de viaţă este semnificativ sub media europeană, iar obiceiurile nesănătoase şi factorii de mediu joacă un rol important în această situaţie.
În 2024, speranţa medie de viaţă în România este de 76 de ani, cu peste cinci ani mai puţin decât media UE. Diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt pronunţate: bărbaţii trăiesc, în medie, până la 72 de ani, în timp ce femeile ajung la 80 de ani. Specialiştii explică acest decalaj prin expunerea mai mare a bărbaţilor la factori de risc precum fumatul şi consumul excesiv de alcool.
Fumatul rămâne o problemă serioasă la toate categoriile de vârstă. În 2019, aproximativ unul din cinci adulţi fuma zilnic, însă diferenţele de gen sunt considerabile, cu o prevalenţă mult mai mare în rândul bărbaţilor decât al femeilor. Situaţia este îngrijorătoare şi în rândul adolescenţilor, unde aproape un sfert dintre tinerii de 15 ani au declarat că au fumat în ultima lună, peste media europeană. Ca răspuns, autorităţile au crescut taxele pe tutun şi au introdus restricţii mai dure privind accesul minorilor la produse din tutun şi alternativele acestora.
Consumul de alcool se menţine la un nivel ridicat. În 2023, un adult din România a consumat, în medie, peste 12 litri de alcool pur, situând ţara printre statele cu cele mai mari valori din Uniunea Europeană.
Alimentaţia dezechilibrată şi lipsa mişcării contribuie, de asemenea, la starea precară de sănătate. Doar puţin peste o treime dintre adulţi consumă zilnic fructe şi legume, mult sub media europeană. Activitatea fizică regulată este practicată de aproximativ o cincime din populaţia adultă, ceea ce plasează România în partea inferioară a clasamentului UE.
Deşi rata obezităţii în rândul adulţilor este mai mică decât media europeană, situaţia copiilor şi adolescenţilor este alarmantă. Peste 25% dintre tinerii de 15 ani sunt supraponderali sau obezi, pe fondul unei alimentaţii sărace în fructe şi legume şi al unui stil de viaţă sedentar.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, fiind responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decese, urmate de cancer. Aproximativ 2,4 milioane de români suferă de afecţiuni cardiovasculare, iar mulţi vârstnici trăiesc anii rămaşi cu limitări severe. La vârsta de 65 de ani, românii mai au, în medie, doar patru ani de viaţă fără dizabilităţi, semnificativ mai puţin decât în alte state europene.
Inegalităţile sociale accentuează aceste probleme. Persoanele cu un nivel scăzut de educaţie sunt mai expuse obezităţii şi sedentarismului, în timp ce fumatul este mai frecvent în rândul celor cu studii superioare, o situaţie atipică faţă de alte ţări europene.
Pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei, autorităţile au introdus măsuri precum taxarea băuturilor cu zahăr şi limitarea vânzării de alimente bogate în grăsimi, sare şi zahăr în şcoli şi în zonele din apropierea acestora, însă impactul acestor politici rămâne deocamdată limitat. (sursa stiripesurse.ro)
