În lume, numărul celor care mor din lipsă de mişcare este aproape egal cu cel al deceselor din cauza fumatului, relatează maxisciences.com. Este ceea ce demonstrează studiul apărut în revista britanică The Lancet din 18 iulie. Desfăşurat de o echipă internaţională formată în majoritate din cercetători de la Brigham and Women's Hospital din cadrul Harvard Medical School din Boston, studiul s-a desfăşurat în 105 ţări, pe adolescenţi între 13 şi 15 ani şi în 122 de ţări pe adulţi de peste 15 ani. El a vizat nivelul de practicare a unei activităţi fizice la participanţi, pe vârste şi nivel de venituri, precum şi impactul asupra speranţei de viaţă.
Rezultatele au fost alarmante. Potrivit cifrelor prezentate, 80% dintre adolescenţii între 13 şi 15 ani şi 31,1% dintre adulţii de peste 15 ani nu practică nivelul de activitate fizică recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), adică o oră de activitate zilnică moderată pentru un adolescent şi 20 de minute pe zi pentru un adult.
Cele mai active persoane trăiesc în Asia de Sud, unde nivelul de inactivitate se cifrează doar la 17%. La celălalt capăt al clasamentului se află locuitorii din Statele Unite şi din ţările mediteraneene, cu o rată de inactivitate în jur de 43%. Inactivitatea creşte odată cu vârsta şi se pare că este mai ridicată la femei (34% la femei faţă de 28% la bărbaţi).
Potrivit specialiştilor, inactivitaea ridicată în Occident s-ar explica prin mai mulţi factori, începând cu sedentarismul şi mijloacele de transport tot mai perfecţionate: maşină, metrou etc. Mersul pe jos şi pe bicicletă se practică tot mai puţin în Vest, în timp de 20% din salariaţii chinezi merg la serviciu cu bicicleta. În starea actuală sunt implicate şi numeroasele ore petrecute în faţa calculatorului şi televizorului. Astfel, 42% din occidentali stau în faţa ecranului peste patru ore pe zi, iar 70% din adolescenţi se uită la televizor peste două ore pe zi.
Conform studiului, lipsa de mişcare ar fi unul din principalii factori de deces, alături de hipertensiunea arterială, fumatul şi un nivel crescut al colesterolului. Potrivit cercetătorilor, 10% din cancerele la sân şi colon, precum şi 7% din cazurile de diabet de tip 2 şi 6% din bolile cardiace s-ar datora unei activităţi fizice insuficiente. Autorii amintesc faptul că sportul permite reglarea naturală a nivelului de glicemie, colesterol şi trigliceride, în timp ce lipsa de mişcare favorizează aproape toate bolile cronice.
„Rolul lipsei de mişcare continuă să fie subestimat, în pofida existenţei de peste 60 de ani a unor dovezi solide în privinţa impactului asupra sănătăţii. Rămân multe lucruri de făcut pentru a trata absenţa exerciţiului fizic ca pe o adevărată problemă de sănătate publică”, arată profesorul Harold W. Kohl de la Universitatea Texas din Austin.
Cu câteva zile înainte de începerea Jocurilor Olimpice 2012, este bine de amintit că sportul este excelent pentru sănătate. „Majoritatea dintre noi putem fi activi. Un mers rapid, timp de 15-30 de minute pe zi, înseamnă avantaje substanţiale pentru sănătate”, spune I-Min Lee, principalul autor al studiului.
Cele mai eficiente metode pentru a încuraja populaţia să se mişte sunt campaniile de presă şi micile mesaje şoc, potrivit lui Gregory Heath de la Universitatea Tennessee, care a analizat acţiunile întreprinse în acest scop între 2001 şi 2011. Dacă oamenii se vor mişca cât trebuie, cercetătorii speră ca speranţa de viaţă la nivel mondial să crească cu 0,68 ani, încheie maxisciences.com.
Rezultatele au fost alarmante. Potrivit cifrelor prezentate, 80% dintre adolescenţii între 13 şi 15 ani şi 31,1% dintre adulţii de peste 15 ani nu practică nivelul de activitate fizică recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), adică o oră de activitate zilnică moderată pentru un adolescent şi 20 de minute pe zi pentru un adult.
Cele mai active persoane trăiesc în Asia de Sud, unde nivelul de inactivitate se cifrează doar la 17%. La celălalt capăt al clasamentului se află locuitorii din Statele Unite şi din ţările mediteraneene, cu o rată de inactivitate în jur de 43%. Inactivitatea creşte odată cu vârsta şi se pare că este mai ridicată la femei (34% la femei faţă de 28% la bărbaţi).
Potrivit specialiştilor, inactivitaea ridicată în Occident s-ar explica prin mai mulţi factori, începând cu sedentarismul şi mijloacele de transport tot mai perfecţionate: maşină, metrou etc. Mersul pe jos şi pe bicicletă se practică tot mai puţin în Vest, în timp de 20% din salariaţii chinezi merg la serviciu cu bicicleta. În starea actuală sunt implicate şi numeroasele ore petrecute în faţa calculatorului şi televizorului. Astfel, 42% din occidentali stau în faţa ecranului peste patru ore pe zi, iar 70% din adolescenţi se uită la televizor peste două ore pe zi.
Conform studiului, lipsa de mişcare ar fi unul din principalii factori de deces, alături de hipertensiunea arterială, fumatul şi un nivel crescut al colesterolului. Potrivit cercetătorilor, 10% din cancerele la sân şi colon, precum şi 7% din cazurile de diabet de tip 2 şi 6% din bolile cardiace s-ar datora unei activităţi fizice insuficiente. Autorii amintesc faptul că sportul permite reglarea naturală a nivelului de glicemie, colesterol şi trigliceride, în timp ce lipsa de mişcare favorizează aproape toate bolile cronice.
„Rolul lipsei de mişcare continuă să fie subestimat, în pofida existenţei de peste 60 de ani a unor dovezi solide în privinţa impactului asupra sănătăţii. Rămân multe lucruri de făcut pentru a trata absenţa exerciţiului fizic ca pe o adevărată problemă de sănătate publică”, arată profesorul Harold W. Kohl de la Universitatea Texas din Austin.
Cu câteva zile înainte de începerea Jocurilor Olimpice 2012, este bine de amintit că sportul este excelent pentru sănătate. „Majoritatea dintre noi putem fi activi. Un mers rapid, timp de 15-30 de minute pe zi, înseamnă avantaje substanţiale pentru sănătate”, spune I-Min Lee, principalul autor al studiului.
Cele mai eficiente metode pentru a încuraja populaţia să se mişte sunt campaniile de presă şi micile mesaje şoc, potrivit lui Gregory Heath de la Universitatea Tennessee, care a analizat acţiunile întreprinse în acest scop între 2001 şi 2011. Dacă oamenii se vor mişca cât trebuie, cercetătorii speră ca speranţa de viaţă la nivel mondial să crească cu 0,68 ani, încheie maxisciences.com.
