
Un studiu recent indică faptul că dezvoltarea unor abilităţi esenţiale în primii ani de viaţă poate reduce impactul negativ al stresului prenatal asupra creierului copiilor, într-un context în care dezastrele climatice sunt tot mai frecvente.
Cercetarea, publicată în revista Developmental Neuroscience, a analizat copii expuşi în perioada intrauterină la uraganul Superstorm Sandy, utilizat ca model de stres prenatal generat de un dezastru natural. Echipa de la City University of New York a urmărit evoluţia acestora între 2 şi 6 ani, evaluând abilităţi precum comunicarea, interacţiunea socială şi autonomia.
La vârsta de 8 ani, copiii au fost supuşi scanărilor cerebrale şi testelor de recunoaştere a emoţiilor. Rezultatele au arătat că cei expuşi la stres prenatal prezentau, în medie, o activitate mai redusă în regiunile cerebrale implicate în procesarea emoţiilor.
Totuşi, studiul evidenţiază un aspect esenţial: copiii care au dezvoltat abilităţi adaptative solide – precum independenţa şi capacitatea de a gestiona situaţiile cotidiene – au avut o activitate cerebrală comparabilă cu cea a copiilor neexpuşi la stres prenatal. Acest lucru sugerează că intervenţiile timpurii pot contribui la creşterea rezilienţei creierului.
În schimb, copiii cu niveluri mai scăzute ale acestor abilităţi au prezentat o activitate diminuată în zone precum sistemul limbic, responsabil de reglarea emoţiilor şi formarea memoriei.
Autorii atrag atenţia că frecvenţa crescută a dezastrelor naturale ar putea expune tot mai multe femei însărcinate la stres, ceea ce face ca dezvoltarea abilităţilor de bază în copilărie să devină o strategie importantă pentru protejarea sănătăţii mentale pe termen lung.
Deşi studiul este preliminar şi realizat pe un eşantion redus, concluziile oferă o direcţie promiţătoare pentru viitoare cercetări şi programe de intervenţie timpurie. (sursa stiripesurse.ro)