Potrivit unei statistici a Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Acinetobacter, bacteria ce pare a fi responsabilă de două decese şi o infectare, petrecute săptămâna trecută printre pacienţii Spitalului de Urgenţă, nu e la prima apariţie la Spitalul Clinic de Urgenţă. Pe aceeaşi statistică, a infecţiilor nozocomiale apărute în Galaţi în 2010, se poate vedea că bacteria a fost depistată pe secţiile de Chirurgie, mai precis de două ori pe Neurochirurgie şi o dată pe Chirurgie 2, în lunile iunie, iulie şi octombrie 2010. Nu a fost vorba decât de câte un singur caz. În schimb, pe baza aceleeaşi statistici, se poate spune că Acinetobacter e un germene care apare mult mai rar ca generator de infecţie nozocomială decât alţii, cum sunt bawmani, stafilococul auriu, pioceanicul, enterococul, ce apar mai ales în cazurile chirurgicale, sau Klebsiella, Proteusul, E.Coli şi enterobacter, ce apar pe cazurile de urologie, nefrologie ori obstetrică.
48 de gălăţeni îmbolnăviţi în spital anul acesta, dintre care doi au murit
Per total, în anul 2010, la nivelul spitalelor gălăţene au fost depistate 88 de infecţii nozocomniale, cele mai multe cu alte bacterii sau virusuri şi doar 3, distincte, cu Acinetobacter. Cele mai multe cazuri au fost găsite la Spitalul Judetean: 72 de cazuri din 88. Ca şi cauze a fost vorba mai ales de infecţii urinare, apoi de infecţii în plagă. Cele mai multe cazuri au apărut chirurgical. În 2011, în primele 7 luni, la nivelul judeţului Galaţi au fost raportate 48 de infecţii nozocomiale, trei cu Acinetobacter, din care două mortale. Reamintim că în acest caz doi dintre cei infectati au murit şi doar un singur bărbat, din Pechea, a supravieţuit.
Nu sunt noi focare de Acinetobacter la Spitalul de Urgenţă
Cel puţin aşa a reieşit din primele date de anchetă date de către dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Se aşteaptă rezultatul la prima baterie de teste făcute peste tot în spital, dar se pare că nu s-ar fi dat de sursa infecţiei ucigaşe şi nici nu s-ar fi descoperit germenul în noile probe din prima baterie de teste. Mai urmează încă două seturi de analize, pe alte probe, recoltate în ultimele zile din tot spitalul.
Scade numărul infecţiilor sau raportarea?
Dacă ar fi să luăm în calcul datele statistice despre numărul infecţiilor nozocomiale declarare în urmă cu 10-11 ani şi cele declarate acum, am vedea că fenomenul s-a redimensionat.
”Dacă în anul 2000 aveam la nivelul spitalelor din întregul judeţ 553 de infecţii nozocomiale iar în 2001 se raportaseră 607 astfel de infecţii, în anii următori numărul lor scade de la an la an mai apoi şi astfel ajungem ca în 2009 să avem 97 de infecţii nozocomiale declarate, în 2010 avem 88 iar în primele 7 luni ale acestui an au fost 48 de astfel de infecţii declarate. Deci se constată o reducere a fenomenului”, a precizat dr. Valentin Boldea.
Dacă într-adevăr numărul infecţiilor a scăzut şi nu e vorba doar de o scădere a numărului de raportări, atunci veştile sunt bune. Infecţii intraspitaliceşti sunt, din păcate, peste tot în lume, singura diferenţă fiind modalitatea în care managerii sunt „stimulaţi” să le declare şi să le limiteze. Cert e că, dacă în străinătate declararea unui focar nozocomial aduce după sine bani pentru rezolvarea problemei, în România cei care declară un astfel de focar, mai ales ajungându-se şi în presă, mai că nu sunt puşi la stâlpul infamiei.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Infecţiile contractate în spitale afectează anual peste 6 milioane de pacienţi în Europa şi SUA
Infecţiile contractate în spitale afectează, anual, 4,5 milioane de pacienţi în Europa şi 1,7 milioane în SUA, a comunicat, de curând Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), după ce a anunţat că a fost desemnat un reprezentant special pentru securitatea pacienţilor. Decesele înregistrate ca urmare a acestor infecţii se ridică la 37.000 în Europa şi 100.000 în SUA, indică statistici oficiale, dar cifrele „sunt cu siguranţă subestimate”, a recunoscut responsabila iniţiativei OMS „Tratament curat: tratament sigur”, Benedetta Allegranzi. Conform celor mai recente date, infecţiile contractate în spitale afectează circa 10% dintre pacienţii din ţările dezvoltate şi 15% în regiunile în curs de dezvoltare. Dar riscul cel mai mare se concentrează în secţiile de terapie intensivă şi de neonatalogie. Chiar şi în ţările bogate ale lumii, trei din zece pacienţi sunt afectaţi de cel puţin o infecţie legată de spital în unităţile de terapie intensivă.
„Sute de milioane de pacienţi se îmbolnăvesc anual din aceste cauze, iar milioane de pacienţi mor ca urmare a unei infecţii căpătate în centrele de îngrijire medicală”, a declarat Allegranzi.
În ţările dezvoltate, cele mai frecvente sunt infecţiile tractului urinar, în timp ce în statele mai sărace sunt răspândite infecţiile asociate intervenţiilor chirurgicale, care ar putea afecta până la o treime din numărul celor spitalizaţi.
La rândul său, noul reprezentant special al OMS pentru securitatea pacienţilor, Liam Donaldson, a subliniat că pentru cei internaţi există o probabilitate de unu la zece să fie victima unui accident sau erori în cursul tratamentului, în timp ce riscul de a muri din această cauză este de un caz din 300. Donaldson a fost unul dintre susţinătorii Programului privind siguranţa pacienţilor, lansat în 2004 şi care include iniţiative legate de măsurile de igienă din centrele sanitare. De asemenea, se mai referă la implementarea unei „liste de verificare pentru intervenţiile chirugicale”, care cuprinde măsuri de prevenire înainte ca pacientul să fie anesteziat, la incizia în piele, tratamentul pacientului înainte să fie scos din sala de operaţie şi în perioada imediat postoperatorie. Pe baza unei evaluări realizate în spitale care aplică „lista de verificare” amintită, din Canada, Marea Britanie, Tanzania, India, Argentina şi din Arabia Saudită, s-a stabilit că în acest mod se reduce cu 33% numărul complicaţiilor postoperatorii şi cu 50% cel al mortalităţii.
