Un proiect de lege ce urmează să fie supus votului parlamentarilor ar putea obliga supermarketurile să promoveze produsele româneşti. Potrivit propunerii legislative, 51% din carnea, legumele şi fructele comercializate în supermarketuri ar trebui să fie din producţie românească, în caz contrar magazinele putând fi amendate cu 25.000, până la 50.000 de lei. Mai mult, legea spune că, din procentul de 51%, 20% trebuie să reprezinte produse realizate în plan local, adică în judeţul pe raza căruia se află supermaketurile. Obligaţia asigurării producţiei autohtone a peste 50% din totalul produselor va fi însă eliminată în perioada decembrie – februarie, când legumele şi fructele din import reprezintă de obicei 70% din oferta magazinelor.
Deja multe din supermarketuri au creat rafturi speciale destinate produselor româneşti, sau evidenţiază astfel de produse prin etichete colorate distinct. Cum văd producătorii agricoli proiectul de lege, dar şi cum îl văd clienţii, am încercat să aflăm chiar de la ei.
„Pentru noi, ca producători, legea este aur curat. Supermarketurile ne spun că noi, producătorii, nu vom fi capabili să asigurăm ritmicitatea şi cantităţile de legume cerute. Fals! Noi suntem pregătiţi, însă contractele făcute cu spermarketurile trebui să fie solide”, spune Petre Grigore, proprietarul celui mai performat depozit de legume rădăcinoase din bazinul legumicol Bădălan şi totodată preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cerereale şi Plante Tehnice Galaţi. Depozitul din Bădălan are o capacitate de depozitare de 5.000 de tone (şi linii de soartare a produselor, precum şi de ambalare), dar cantităţile se pot tripla, spune Petre Grigore, care adaugă: “Numai supermarketurile să fie serioase. Relaţia noastră cu supermarketurile este dificilă. Pentru că în continuare ei cred că noi nu suntem apţi să asigurăm marfa. Dar de fapt eu cred că acesta este doar un pretext pentru ca fiecare supermarket să vândă marfa din ţara de unde provine fiecare”.
Proiectul de lege mai prevede ca producătorului autohton să nu i se mai ceară de către supermarketuri taxe care să depăşească mai mult decât 5% din valoarea produselor vândute în magazin. “În momentul de faţă aceste taxe depăşesc şi 10%. Sunt o grămada de taxe pe care le impun... taxa de raft, poziţia raftului, taxa de marketing, taxa de promovare şi aşa mai departe. Ei, toate astea diminuează profitul producătorului, care se gândeşte că decât să vândă pe nimic la supermarket, mai bine vinde intermediarilor”, mai spune Petre Grigore.
De cealaltă parte se află, însă, producătorii cu suprafeţe mici agricole, care nici nu s-au asociat sau care se află în asociaţii fără prea mare putere de negociere. Acesta este cazul producătorilor agricoli din Matca. Deşi toată localitatea este împânzită de sere, producătorii nu s-au constitit, toţi, într-o singură asociaţie puternică. Din acest motiv, asociaţiile nu au capacitatea de a negocia cu marile supermarketuri pentru a-şi vinde roşiile sau castraveţii acolo. Aşa se face că roşiile de Matca sunt vândute din poarta casei, la intermediari, sau pe la pieţele agroalimentare din zonă. Şi în Piaţa Agroalimentară din Galaţi lucrurile stau tot la fel. În zona destinată producătorilor agricoli sunt foarte puţini comercianţi care au curajul să declare răspicat faptul că salata şi spanacul vândute pe tarabă sunt culese de pe propriile terenuri, pe care tot ei muncesc.
„Mulţi sunt intermediari... Uite, arpagicul acesta care este vândut la tarabă... noi toţi ştim că-i din Olanda şi ei se jură că e de Buzău. Legea cu supermarketurile nu ne ajută pe noi, noi avem producţii mici, ne mulţumim să putem vinde în piaţă. Pentru un supermarket îţi trebuie producţie mare, să poţi asigura ritmic, cu cantităţi mari... Noi am fi mulţumiţi să ne lase să vindem la tarabă, dar sunt din ce în ce mai mulţi intermediari, iar lumea nu se pricepe, nu ştie care e legumă românească şi care din străinătate... Doar clienţii fideli care ne cunosc pe noi vin să cumpere de aici, în rest, lumea cumpără de oriunde”, spun puţinii producători din piaţă.
“Ba ar trebui să vină poliţia să îi ia la bani mărunţi pe toţi din piaţă. Eu stau lângă piaţă şi ştiu, că îi văd dimineaţa, cum vin cu marfa luată de la Piaţa Ruşilor... Păi ăia sunt producători? De ce îi lasă să vândă în piaţă? Nu e normal! Să vă mai spun ceva – intermediarii sunt mână în mână cu poliţia şi ceilalţi care îi verifică, pentru că în ziua în care se vine în control, numai tarabe goale vezi în piaţă”, spune domnul Vasile, un pensionar din zonă.
“Eu cumpăr de la supermarket numai fructe şi legume româneşti. Dacă nu găsesc, mai bine nu mai cumpăr, că oricum am o grădină mică şi îmi cultiv acolo o roşie, un castravete...”, spune o altă cumpărătoare.
“Da' de unde? Eu stau la bloc şi nu am timp de grădinărit. Merg şi cumpăr ce găsesc: roşii de Turcia, castraveţi de Grecia... iau ce se nimereşte. Normal că aş vrea să iau legume româneşti, dar unde sunt? Acum, în perioada asta, nu găseşti nimic românesc în magazine”, a spus Elena Dobre.
