Combinatul, ferit de restructurări până în iunie

Joi, 21 Februarie 2013 02:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Acest lucru este posibil ca urmare a faptului că ArcelorMittal s-a angajaţi marţi, în faţa Comisiei Europene, să nu efectueze noi restructurări în Europa până la prezentarea planului respectiv. „ArcelorMittal aşteaptă să  examineze planul european pentru oţel care va fi lansat în iunie 2013 şi confirmă că nu va efectua alte restructurări în afara celor anunţate până în prezent", a precizat grupul, într-un comunicat. "În cazul în care situaţia se deteriorează şi mai mult, vom lua contact cu Comisia Europeană", continuă grupul, care cere guvernelor şi sindicatelor "să contribuie de o manieră constructivă la îmbunătăţirea situaţiei actuale şi să contribuie la elaborarea planului de acţiune pentru oţel". Comisarul european pentru Industrie, Antonio Tajani, s-a întâlnit marţi cu patronul grupului siderurgic, Lakshmi Mittal, care în urmă cu câteva săptămâni refuzase să discute cu reprezentanţii UE. Declaraţia făcută de comisarul european pentru Industrie a vizat angajamentele luate de Mittal în ţări din Uniunea Europeană unde angajaţii şi liderii de sindicat au organizat proteste masive, dar şi politicienii au reacţionat în mod critic faţă de intenţiile anunţate de Mittal de închidere a unor capacităţi de producţie sau de a efectua reduceri de personal, reacţii care din păcate nu au avut loc în România nici din partea majorităţii salariaţilor care lucrează la unităţile ArcelorMittal, a celor mai mulţi dintre liderii de sindicat şi nici a clasei politice în frunte cu cei aflaţi la guvernare. Un astfel de exemplu concludent este cazul închiderii vara trecută a UPSRS, când doar câteva zeci de  sindicalişti de la Solidaritatea, în frunte cu Gheorghe Tiber, au protestat şi au cerut implicarea politicienilor şi a factorilor responsabili, în timp ce liderii sindicatului Siderurgistul sau cei ai FSS Metarom, federaţie condusă atunci de Mircea Scântei, nu au avut poziţii ferme şi nici nu au organizat vreun protest. Aceeaşi lipsă de reacţie s-a manifestat şi în cazul tăierii de capacităţi de producţie, doar puţini lideri de sindicat reacţionând, în timp ce angajaţii şi politicienii români îi cred pe cuvânt pe cei din conducerea Combinatului că operaţiunea are la bază argumente economice şi de eficienţă. O întrebare care s-ar putea naşte ar fi dacă şi în celelalte unităţi ale grupului din Europa se practică tăierea de capacităţi de producţie sau demolarea unor obiective. "ArcelorMittal şi-a luat trei angajamente", a rezumat Tajani, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles. "Uzinele de la Florange (Franţa) şi Liege (Belgia) nu vor fi închise, va exista o reducere de capacitate care va fi însă însoţită de un plan de investiţii de 180 milioane euro pentru Florange şi circa 140 milioane de euro pentru Liege, uzinele urmând a deveni înalt specializate în producerea vârfurilor de gamă", a punctat oficialul european. „Metalurgia ar trebui considerată obiectiv de strategie naţională” Preşedintele Federaţiei Naţionale Solidaritatea CN Metal, Gheorghe Sora, ne-a declarat că în Uniunea Europeană, la nivelul fiecărei ţări ar trebui luată o decizie politică de strategie naţională în ceea ce priveşte industria metalurgică. „Cred că ar trebui luată o decizie la nivelul Uniunii Europene prin care ţările care primesc certificate verzi să nu le poată vinde în alte ţări, unde există unităţi care poluează şi au nevoie să le cumpere. Dacă se dă o directivă europeană prin care statele nu mai pot vinde certificatele verzi primite la alte ţări, aceasta ar fi o soluţie pentru încurajarea producţiei din industria metalurgică”, ne-a declarat Gheorghe Sora. Prim-vicepreşedintele Sindicatului Naţional Solidaritatea al Metalurgiştilor, Vladimir Şandor, ne-a declarat că este normal ca atenţia comisarului european pentru industrie să se îndrepte către cele 3 ţări, atâta timp cât acţiunile de protest faţă de ceea ce se întâmplă în Combinat au fost firave, fiind organizate doar de către Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor, care au atras atenţia şi asupra tăierii de capacităţi de producţie, a închiderii UPSRS, reacţii critice şi ferme neexistând nici din partea principalei federaţii sindicale din metalurgie, şi anume FSS Metarom, dar nici din partea clasei politice. „În acele ţări sunt angajaţi lideri de sindicat care îşi cunosc drepturile, dar şi politicieni care au reacţionat atunci când au apărut diferite probleme. La noi acest lucru nu se întâmplă. Există sclavii, adică muncitorii care nu vor să fie liberi de bunăvoie, există cureaua de transmisie între oameni şi administraţie, care sunt unii lideri de sindicat, şi aproape întreaga clasă politică, al cărei scop, timp de 23 de ani, a fost crearea unui vid legislativ pentru a se putea contribui la jaful naţional fie prin implicare, fie prin nepăsare”, ne-a declarat Vladimir Şandor.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu