Galaţiul are unul dintre cei mai tineri primari din ţară, de la care gălăţenii se aşteptau să mute munţii din loc şi să transforme oraşul, cât ai bate din palme, într-un municipiu plin de viaţă. Se poate vedea că Galaţiul pare să se fi transformat într-un mare şantier. Intrările în oraş, interioarele de cartier, scuarurile intersecţiilor, peste tot sunt săpături, lucrări. Cu toate acestea, primarul, Ionuţ Pucheanu, în ultima perioadă, primeşte mai multe critici decât aprecieri. Cotidianul nostru a realizat un interviu cu edilul şef al municipiului Galaţi pentru a afla dacă are soluţii pentru rezolvarea celor mai stringente problemele ale urbei noastre şi cum răspunde atacurilor opoziţiei (reactivată datorită faptului că atât 2019, cât şi 2020 sunt ani electorali).
Reporter: Campania electorală a început mai devreme ca niciodată, iar atacurile opoziţiei sunt din ce în ce mai dure. La ce să se aştepte electoratul din partea dvs.?
Ionuţ Pucheanu: Aşa pare. Campania a început puţin mai devreme decât de obicei. Acum nu ştiu dacă e o campanie pentru locale. Precum ştiţi, anul acesta avem două campanii importante: alegerile pentru europarlamentare şi pentru prezidenţiale. Acum nu ştiu dacă actorii locali înţeleg să-şi facă capital electoral în urma luptei cu primarul. Dacă aşa o văd, şi dacă asta este strategia partidelor lor - până la urmă va fi un vot politic şi nu pe persoană - îi anunţ de pe acum că va fi o strategie perdantă pentru că până la momentul în care vor fi alegerile parlamentare, vor fi din nou alte lucrări finalizate la nivelul municipiului Galaţi, drept pentru care cred că se vor întoarce ca un bumerang împotriva lor toate vorbele aruncate în presa scrisă sau audio-vizuală. Ca să nu mai punem până la prezidenţiale... Mie mi se pare o modalitate greşită de a face campanie, dar fiecare are strategia lui şi ”bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război”.
R: Vă vedeţi la al doilea mandat?
I.P.: Cu siguranţă! Nici nu-mi fac probleme! Dincolo de zvonistica de serviciu, cunosc actorii atât interni, cât şi externi partidului! Prin urmare, asupra candidaturii mele nu planează nici un semn de îndoială. Cât despre câştigarea alegerilor, să zicem că momentan sunt în poll position, dar niciodată să nu spui niciodată... Am mai văzut zmei care nicidecum nu se vedeau învinşi. Prin urmare, e datoria mea să fac lucrurile cât mai bine, cât mai rapid, să livrez cât mai mult câtre cetăţeni şi, cred că în condiţiile acestea, nu văd de ce n-aş câştiga al doilea mandat şi a duce mai departe proiectele, pentru că nu toate pot fi finalizate în 4 ani de mandat.
R: Care a fost cel mai greu moment al mandatului actual, dar cea mai mare reuşită?
I.P.: Cel mai greu moment... provocări sunt zilnice... Cred că provocarea de până acum - cel puţin ceea ce îmi atribuie lumea că am avut curajul de a pune punctul pe i - este legat de Calorgal. Cred că a fost o perioadă de aproximativ 6 luni de zile în care am stat mai mult pe la televizor, pe la radio, în dialog cu presa, cu ”jucătorii” locali, în a le explica că drumul pe care apucase Calorgalul ducea exact în aceeaşi groapă în care deja se afla defuncta societate Apaterm. Mulţi au spsus că a fost un curaj nebunesc. Lucrurile, după cum le vedeţi astăzi, nu sunt nici pe departe perfecte, dar sunt cu mult mai bune faţă de cum erau acum un an şi jumătate, atunci când am început aceste demersuri legate de Calorgal. Cred că până acum a fost cea mai mare provocare, iar anul acesta mai am una intitulată Transurb. Cât despre reuşită a mandatului de până acum? Cu siguranţă aici aş împărţi pe două paliere. Pe de-o parte începerea a extrem de multe lucrări. Cred că niciodată Galaţiul nu a avut atât de multe lucrări începute. O parte dintre ele chiar finalizate! Al doilea palier, unde chiar sunt mândru, este legat de fondurile europene, acolo unde - fără falsă modestie - tindem să ne batem pe primele 5 locuri pe ţară la nivelul municipiilor la modul cum ne-am făcut treaba la numărul de poiecte depuse, la numărul de fonduri deja atrase sau ce vor fi atrase în viitor. Cred că e una dintre marile mele mulţumiri.
R: Cum aţi caracteriza Galaţiul în 5 cuvinte?
I.P.: L-aş caracteriza ca fiind un oraş în plin proces de întinerire. Cu bune şi cu rele, în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp, găsim contraste, de la alb la negru, de la frumos la urât, de la speranţă la descumpănire. Cred că menirea mea şi a echipei mele este de a face ca balanţa să atârne mai greu în partea optimistă a lucrurilor. Vreau să fac tot ce îmi stă în putinţă să readucem iar optimismul în gândirea gălăţenilor. Oamenii ar trebui să vadă că oraşul a intrat pe un drum care duce spre acel licăr, spre luminiţa de la capătul tunelului. Am început lucuri bune, de care nu se vorbeşte. Ar trebui să ne pormovăm mai mult oraşul şi, în acest demers, mi-ar plăcea să am partener inclusiv presa. Fără presă şi fără imaginea pe care o poate crea presa asupra oraşului nostru nu putem pune o lumină favorabilă asupra Galaţiului. Dacă lucrurile bune vor fi anulate prin ştiri negative, e greu de crezut că atât noi, cei care locuim în Galaţi, cât mai ales cei care ar dori să vină la Galaţi, vor avea un motiv întemeiat de a se reloca sau măcar de a ne vizita, dacă în permanenţă îl vom picta în nuanţe mai puţin vii...
R: Alunecă faleza în Dunăre sau nu? Ce spune firma Proexrom care a efectuat studiul si monitorizarea falezei, lucrări contractate în decembrie 2017?
I.P.: Din datele pe care le avem până la momentul acesta, faleza - mulţumim lui Dumnezeu - nu alunecă spre Dunăre. În cel mai rău caz, pe ici, pe colo, este vorba despre o tasare naturală. Din puţurile pe care le monitorizăm în momentul de faţă, pe întreaga lungime a falezei, din câte ştiu, doar într-unul din aceste puţuri a fost găsită apă. Faleza fiind o faleză artificială, construită, era normal să aibă nişte drenuri naturale care este posibil să se fi colmatat pentru că au trecut mai bine de 50 de ani de când a fost construită. Momentan nu avem motive de îngrijorare. În momentul de faţă este vorba doar despre o monitorizare asupra eventualelor mişcări telurice în zona respectivă. Faleza, însă, rămâne una dintre priorităţile adminsitraţiei şi vom face şi un studiu geotehnic pe care îl vom demara imediat ce vom avea buget şi cred că rezultatele acestuia ne vor putea spune mai exact la ce trebuie să avem grijă şi dacă întradevăr lucrurile sunt sau nu sunt în ordine.
R: Una dintre marile probleme ale Galaţiului este lipsa locurilor de parcare. Mulţi gălăţeni cer demolarea bateriilor de garaje. Cu toate acestea, de la Primărie primesc răspunsul: ”Vor fi demolate atunci când va exista un proiect pentru zona respectivă”.
I.P.: Cred că este un răspuns corect!
R: Cine trebuie să facă aceste proiecte, nu tot Primăria?
I.P.: Plecăm de la următoarea premisă: prin toate periplurile mele în afara ţării nu mi-a fost dat să văd un oraş cu suficiente locuri de parcare care să deservească întreaga nevoie a populaţiei. Logica europeană şi studiile arată cu totul şi cu totul altfel. Europenii au început să diminueze numărul locurilor de parcare, nu să facă altele în plus. Nu e neapărat şi logica pe care vom merge la Galaţi, cel puţin pe zona parcărilor rezidenţiale. În privinţa locurilor de parcare rezidenţiale, proiectul nu poate cădea în sarcina altuiva, decât a primăriei. Doar că proiecte avem. Mai puţin bani. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat cu parcarea de la Pedagogic, acolo unde locatarii din zonă au stat mai bine de doi ani de zile cu molozul la geam, până când s-a realizat lucrarea. Când vom avea proiectul, dar şi banii alocaţi pentru proiect, atunci vom trece la demolări. Să ştiţi că nu e nimic ieftin. Poate că demolarea nu costă atât de mult, dar şi aia costă. Dar pentru a face o parcare aşa cum trebuie, păi credeţi-mă că e vorba despre nişte bani. Probabil senzaţia tuturor este că la bugetul local sunt bani cu nemiluita sau că s-a găsit cornul abundenţei. Din păcate nu este aşa. Toate sunt limitate din punct de vedere financiar. Încercăm să ne chivernisim şi, acolo unde este imperios necesar, intervenim. Eu spun că în ultima perioadă locuri de parcare s-au mai creat, atât cu dale înierbate, cât şi efectiv adevărate parcări. S-au mai demolat şi garaje. Acum, să dărâmăm toate garajele în condiţiile în care nu avem bani decât să punem în loc câteva parcări, şi să lăsăm zona ca după război nu e iarăşi o soluţie.
R: În proiectele de regenerare urbană pentru interioarele de cartier este prevăzuta şi demolarea garajelor şi înfiinţarea de parcări?
I.P.: Există proiecte pentru marea majoritate a cartierelor. Sperăm că vom avea un fond de investiţii de aproximativ 30 milioane de lei ce urmează a fi ”injectat” în infrastructura rutieră, atât pe bulevardele principale, cât mai ales în zona străduţelor de cartier. Ca filosofie de abordare a lucrărilor, nu vom mai merge pe acea ”cârpeală” pentru că se vedea o peticeală permanentă. Cred că avem în jurul a 30 de străzi, anul acesta, de pe întreg arealul cartierelor Galaţiului pe care le vom reface în totalitate, de la un capăt la celălalt, însemnând trotuare şi stradă. Am convingerea că vom reuşi să abordăm străzi din toate cartierle, acolo poate unde nu s-a intervenit niciodată. În preajma acestor străzi ce vor fi refăcute, dacă sunt amplasate baterii de garaje, cu siguranţă, în zona respectivă vor apărea noi locuri de parcare, iar marile baterii de garaje vor fi demolate.
R: Cu maidanezii cum rămâne? În noiembrie 2016 vorbeaţi despre un proiect de construire a unui padoc modern de mare capacitate. Îl mai aveţi în plan?
I.P.: Nu a ieşit din plan, dar a căzut cumva pe planul doi din cauza unor aspecte financiaro-contabiliceşti şi legale. În momentul de faţă avem în vedere un studiu de fezabilitate pentru un nou padoc ce urmează să apară în zona ”Coreea”, cum ea cunoscută, sau zona Centura Mică a Galaţiului, unde urmează să fie şi târgul auto şi, sperăm noi, - într-un viitor nu prea îndepărtat - să fie transferată şi baza auto a celor de la Transurb. Acolo va apărea şi un nou padoc cu o capacitate medie, iar suplimentar, din luna martie, în colaborare cu o asociaţie (fosta asociaţie Vier Pfoten, acum se numesc altfel) să începem o campanie foarte mare de sterilizare a câinilor de rasă comună din curţile oamenilor, dar mai ales pentru cei de pe străzile Galaţiului. Din punctul meu de vedere, senzaţia atât a mea, cât şi a celor cu care am mai stat de vorbă, numărul câinilor fără stăpân a mai scăzut, noi facem zilnic capturări. Nu zic că s-a rezolvat problema, însă consider că lucrurile au mai fost îmbunătăţite şi, cu siguranţă, lucrurile vor sta mult mai bine de îndată ce vom implementa cele două măsuri.
R: Este un subiect agasant deja, dar cetăţenii vor sa vadă că se mişcă ceva: Plaja Dunărea. Care sunt şansele ca anul acesta, gălăţenii să poată să facă plajă acolo?
I.P.: Lucrurile nu pot fi făcute peste noapte. Ne-am pus speranţe într-un investitor care s-a dovedit a fi neserios. Poate că acest subiect merită pus ca răspuns la întrebarea dvs. despre momente grele şi dezamăgiri din mandatul meu de doi ani şi jumătate. Şi da! Primăria îşi asumă responsabilitatea realizării unui aqua parc. Lucrările, am speranţa că vor începe anul acesta, urmând ca până în primăvara-vara anului 2020 să fie şi finalizate.
R: Va fi realizat tot aqua parcul într-un an, un an şi jumătate?
I.P.: Noi aşa preconizăm pentru că aşa sunt trecute şi în studiile de fezabilitate termenele de realizare. Contează foarte mult şi perioada în care se va putea finaliza şi licitaţia.
R: Aveţi un mesaj pentru gălăţenii care vă contesta calităţile de bun gospodar, de primar?
I.P.: Nu poţi mulţumi pe toată lumea cu siguranţă. Ce e bine pentru unul, e supărător pentru celălalt. Mesajul meu pentru cei care în continuare nu au încredere, le mai cer puţină răbdare şi să tragă linie după patru ani de mandat. Cred că atunci e momentul cel mai bun pentru că de asta e un mandat de patru ani şi nu de doi ani sau de doi ani şi jumătate, pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit o mare parte din proiecte. Eu am ferma convingere că vor fi din ce în ce mai puţini gălăţeni care vor fi dezamăgiţi de prestaţia mea.
