Propunerea europeană „Chat Control” recâştigă sprijin la nivelul Uniunii Europene, 19 dintre cele 27 de state membre declarându-se favorabile adoptării măsurii. Planul prevede ca, începând din octombrie 2025, platforme de mesagerie precum WhatsApp, Signal şi Telegram să scaneze automat fiecare mesaj, imagine sau videoclip, inclusiv în conversaţiile protejate prin criptare end-to-end.
Reintroducerea proiectului a avut loc pe 1 iulie, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Danemarca. Printre ţările care şi-au schimbat poziţia sau şi-au manifestat sprijinul se numără Franţa, Belgia, Ungaria, Suedia, Italia şi Spania, în timp ce Germania rămâne indecisă. Pentru ca măsura să fie adoptată, este nevoie de o majoritate calificată: cel puţin 55% dintre state, reprezentând 65% din populaţia Uniunii.
Mecanismul propus nu ar afecta criptarea în sine, ci ar introduce „client-side scanning”, o tehnică prin care conţinutul este analizat direct pe dispozitivul utilizatorului, înainte de a fi criptat şi transmis. Această soluţie ridică însă îngrijorări majore privind confidenţialitatea, întrucât fiecare mesaj ar fi verificat automat de algoritmi de supraveghere.
Susţinătorii iniţiativei argumentează că scopul este prevenirea răspândirii materialelor de abuz sexual asupra minorilor şi introducerea verificării obligatorii a vârstei. Totuşi, această condiţie ar însemna şi sfârşitul anonimatului pe platformele de mesagerie.
Criticii consideră că, dincolo de justificările oficiale, propunerea deschide calea către monitorizarea în masă a cetăţenilor şi restrângerea libertăţilor digitale. Grupurile pentru drepturile online îndeamnă oamenii să contacteze europarlamentarii, să semneze petiţii şi să se opună legislaţiei înainte ca aceasta să fie adoptată definitiv.
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, avertizează că măsuri excesive de cenzură ar putea destabiliza societatea, invocând experienţa Franţei, unde a fost arestat în 2024 sub acuzaţia de moderare insuficientă a aplicaţiei. El a mai afirmat că autorităţile franceze au încercat să-l convingă să limiteze conţinut politic pro-conservator înaintea alegerilor din România din 2025, lucru pe care l-a refuzat.
Astfel, „Chat Control” devine una dintre cele mai controversate iniţiative europene, fiind privită de o parte a opiniei publice ca un test decisiv pentru viitorul confidenţialităţii digitale şi al libertăţii de exprimare în spaţiul online.
