Într-un peisaj digital tot mai atent la protejarea minorilor, ideea unei verificări unice a vârstei în magazinele de aplicaţii pare, la prima vedere, o soluţie logică. Cu toate acestea, Google şi Apple s-au opus ferm acestei propuneri, invocând riscuri pentru intimitatea utilizatorilor şi probleme legale şi tehnice majore. Refuzul celor doi giganţi scoate la iveală tensiunile tot mai evidente dintre marile companii de tehnologie şi autorităţile europene, dar şi diferenţele de viziune în ceea ce priveşte responsabilitatea digitală.
Propunerea presupune ca utilizatorii să-şi confirme vârsta direct în Google Play sau App Store, înainte de a descărca orice aplicaţie. Scopul declarat este de a limita accesul minorilor la conţinut neadecvat şi de a uşura munca părinţilor, care în prezent trebuie să supravegheze fiecare instalare în parte. Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, susţine activ această idee şi subliniază că adolescenţii folosesc în medie 44 de aplicaţii pe săptămână, ceea ce face aproape imposibilă o verificare manuală eficientă.
Google consideră însă că măsura este înşelătoare şi inutilă, întrucât ar presupune colectarea de date personale sensibile — precum vârsta şi identitatea utilizatorului — care ar fi transmise către milioane de dezvoltatori, chiar dacă aplicaţiile acestora nu au nevoie de astfel de informaţii. Potrivit companiei, această practică ar pune în pericol intimitatea copiilor şi ar crea un precedent periculos. Apple împărtăşeşte această viziune şi a declarat anterior că, în locul unei verificări centralizate în magazinul de aplicaţii, responsabilitatea ar trebui să aparţină fiecărui dezvoltator în parte, pentru a păstra descentralizarea şi a proteja datele utilizatorilor.
Ambele companii atrag atenţia că un sistem generalizat de verificare a vârstei ar putea fi folosit de dezvoltatori pentru a-şi transfera responsabilitatea legală în privinţa protecţiei minorilor către platforme, ocolind astfel obligaţiile prevăzute de noul Regulament privind serviciile digitale (DSA). În plus, un astfel de sistem ar presupune modificări tehnice majore care ar afecta modul descentralizat de funcţionare a internetului.
În contrast, Meta face presiuni puternice pentru adoptarea acestui mecanism. Compania derulează o campanie activă în Uniunea Europeană, argumentând că o verificare unică ar simplifica viaţa părinţilor, care nu ar mai trebui să confirme vârsta copilului pentru fiecare aplicaţie în parte. Meta mizează pe sprijinul guvernelor europene, în special al Franţei, Spaniei şi Greciei, care cer reglementări mai stricte pentru protejarea copiilor în mediul online. Preşedintele Emmanuel Macron a declarat chiar că, în lipsa unor măsuri clare din partea UE, Franţa ar putea interzice accesul copiilor sub 15 ani la reţelele sociale.
În centrul acestui conflict rămâne o întrebare dificilă: cine ar trebui să garanteze siguranţa copiilor în lumea digitală? Google şi Apple susţin că dezvoltatorii trebuie să-şi asume acest rol, în timp ce Meta cere o reglementare centralizată, aplicată direct la nivelul magazinelor de aplicaţii.
Pentru utilizatorii de rând, problema este complexă. Între nevoia de a-i proteja eficient pe minori şi pericolul unui sistem de supraveghere digitală extins, echilibrul devine tot mai greu de găsit. Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va reuşi să stabilească o linie clară care să mulţumească toate părţile implicate, fără a compromite nici siguranţa copiilor, nici dreptul la intimitate al utilizatorilor.
