Microsoft dezvoltă o nouă tehnologie de răcire a microcipurilor, bazată pe microfluidică, care ar putea transforma modul în care sunt operate centrele de date. Metoda presupune circularea directă a lichidului de răcire prin canale gravate în siliciu, ceea ce, potrivit testelor de laborator, permite eliminarea căldurii de până la trei ori mai eficient decât plăcile reci din cupru utilizate în prezent. Într-un experiment recent, compania a reuşit să răcească un server ce rula servicii esenţiale pentru o întâlnire simulată pe Microsoft Teams.
Dacă va avea succes şi în afara laboratorului, microfluidica ar putea reduce semnificativ energia necesară pentru răcire şi ar deschide calea pentru cipuri mai puternice, greu de gestionat cu metodele actuale. Microsoft a raportat o scădere cu 65% a creşterii maxime de temperatură a unui GPU datorită acestei tehnologii. Inspirată de natură, arhitectura canalelor — asemănătoare nervurilor frunzelor — optimizează fluxul de lichid şi eficienţa termică.
Un avantaj major este eliminarea straturilor de materiale intermediare dintre cip şi lichid, ceea ce permite folosirea unui agent de răcire mai puţin rece şi, implicit, economisirea de energie. În plus, microfluidica ar putea gestiona mai bine vârfurile de cerere şi ar permite suprasolicitarea (overclocking) fără riscul de supraîncălzire, reducând necesitatea instalării de servere suplimentare şi permiţând o densitate mai mare de echipamente într-un singur centru de date.
Această inovaţie ar putea fi crucială pentru generaţiile viitoare de cipuri, inclusiv pentru arhitectura 3D, unde disiparea căldurii reprezintă în prezent un obstacol major. Totuşi, Microsoft nu a anunţat un calendar clar pentru implementare. Urmează provocarea integrării acestei tehnologii în procesul de fabricaţie, inclusiv stabilirea momentului în care canalele vor fi gravate în cipuri.
Compania subliniază că scopul este nu doar eficienţa energetică, ci şi sustenabilitatea, într-un context în care emisiile de carbon au crescut pe măsură ce Microsoft şi alţi giganţi tehnologici au investit masiv în inteligenţa artificială. Totuşi, experţii avertizează că fenomenul paradoxului Jevons ar putea amplifica consumul: cu cât tehnologia devine mai eficientă şi accesibilă, cu atât riscul de utilizare excesivă şi de impact mai mare asupra mediului creşte.
