România pregăteşte lansarea primei fabrici de inteligenţă artificială până în 2027

România ar putea avea prima infrastructură dedicată inteligenţei artificiale complet funcţională în prima parte a anului 2027. Proiectul, numit RO AI Factory, va fi dezvoltat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, în colaborare cu parteneri din mediul academic, de cercetare şi business.

Anunţul a fost făcut de Adrian-Victor Vevera, care susţine că România va intra astfel în reţeaua europeană de infrastructuri dedicate AI. Iniţiativa face parte din strategia Uniunii Europene de a-şi consolida capacităţile proprii într-un domeniu dominat în prezent de SUA şi China.

RO AI Factory nu este o fabrică în sens industrial, ci un centru de calcul de mare putere destinat dezvoltării, testării şi rulării modelelor de inteligenţă artificială. Va funcţiona ca un hub unde cercetători, companii, universităţi şi instituţii publice vor putea accesa tehnologii avansate.

Proiectul reuneşte mai mulţi parteneri importanţi, inclusiv Universitatea Politehnica din Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare. Potrivit estimărilor, sistemul ar putea deveni operaţional între martie şi mai 2027, în funcţie de ritmul implementării.

Importanţa proiectului este una strategică. Dezvoltarea inteligenţei artificiale depinde de accesul la date, infrastructură şi putere de calcul, iar fără acestea România riscă să rămână doar utilizator de tehnologii create în alte state. RO AI Factory ar putea susţine dezvoltarea de modele avansate, inclusiv de tip foundation şi large language models, fiind conectat la iniţiative europene precum EuroHPC Joint Undertaking.

Infrastructura ar putea atinge o performanţă de peste 5 exaFLOPS în operaţiuni AI, ceea ce ar plasa-o printre cele mai avansate din Europa Centrală şi de Est. Această capacitate ar permite rularea unor modele complexe, simulări şi aplicaţii industriale la scară mare.

Totuşi, inteligenţa artificială nu vine doar cu oportunităţi, ci şi cu riscuri. Adrian-Victor Vevera subliniază impactul potenţial în securitate, manipularea informaţiilor sau apariţia fenomenelor precum deepfake-urile. În acest context, datele devin o resursă strategică, iar lipsa expertizei interne poate transforma dependenţa de tehnologii externe într-o vulnerabilitate.

RO AI Factory ar putea contribui la apropierea mediului academic şi a companiilor de tehnologiile de vârf, însă succesul va depinde de modul în care această infrastructură va fi utilizată în practică.

Pe lângă acest proiect, România are în plan dezvoltarea altor centre de date şi infrastructuri AI, cu investiţii totale estimate la peste 70 de milioane de euro. Sunt analizate mai multe locaţii, în funcţie de accesul la energie, conectivitate şi viteza obţinerii autorizaţiilor.

Dacă proiectul va fi finalizat la timp, România are şansa de a deveni un actor mai vizibil în ecosistemul european al inteligenţei artificiale. Rezultatul final nu va depinde însă doar de performanţa tehnică, ci şi de capacitatea reală a cercetătorilor, companiilor şi instituţiilor de a transforma această infrastructură în proiecte concrete şi relevante.