Economia subterană a Portugaliei a crescut de la 9,3% din PIB în 1970, la 24,8% în 2010, scrie cotidianul online "i" din Lisabona. Potrivit unui studiu al Universităţii din Porto, PIB a rămas la 310 miliarde de euro, în timp ce economia paralelă a fost de 32 de miliarde de euro. Cifrele sunt îngrijorătoare, în condiţiile în care media din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) este de 17% şi doar Grecia şi Italia au procentaje mai mari.
Economia subterană prosperă pentru că există persoane care nu declară a doua slujbă, care lucrează ca personal de serviciu sau închiriază fără contract, explică cotidianul din Lisabona. Sectorul serviciilor (incluzând clădirile, închirierile, restaurantele) este cel mai afectat, cu TVA ajungând de la 17% la 23% în ultimul deceniu, şi criza actuală ar putea înrăutăţi lucrurile.
"Luând în considerare taxele ridicate şi şomajul, ar putea să crească din nou", avertizează economistul Oscar Afonso, autorul studiului.
Plăţile în numerar sunt o sursă imensă de venit pentru economia subterană şi "măsurile de austeritate oferă stimuli", argumentează un alt economist, Sergio Vasques, în timp ce o firmă de consultanţă citată de cotidian încurajează mai multe plăti online şi prin cardurile de credit pentru a o reduce.
Studiul argumentează că economia subterană explică "supravieţuirea populaţiei în ţări unde PIB-ul per capita este sub pragul subzistenţei". Potrivit unui studiu al Universităţii Bogazici din Turcia, economia subterană poate avea un efect pozitiv pentru locurile sărace, dar astfel statisticile sunt nesigure. "Să spunem că revitalizează economia este ca şi cum am spune că se creează slujbe prin criminalitate", conchide Vasques. "A trăi în subteran nu este un proiect pentru o ţară".
