Supravieţuire la limită în HoReCa: Românii fac economii drastice la masă, iar un sfert dintre restaurante riscă falimentul în 2026

Criza puterii de cumpărare loveşte în plin industria ospitalităţii din Europa Centrală, lăsând în urmă un val de închideri în Ungaria şi împingând sectorul HoReCa din România spre o contracţie severă. Presaţi de inflaţie şi de costurile operaţionale uriaşe, clienţii ies tot mai rar în oraş, iar atunci când o fac, sunt extrem de atenţi la cheltuieli. Traficul la nivel naţional s-a redus deja cu aproximativ 15%, context în care Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii avertizează că între 15% şi 25% dintre restaurantele din România ar putea dispărea definitiv până la finalul anului 2026. Dintr-un total de aproximativ 33.000 de unităţi înregistrate la sfârşitul lui 2024, piaţa a pierdut deja 10% în prima parte a acestui an.

Presiunea financiară modifică radical comportamentul de consum. În condiţiile în care preţurile din restaurante, cafenele şi cantine erau în iunie 2026 cu 11% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului trecut, un prânz obişnuit în marile oraşe a ajuns să coste peste 70 de lei. Ca urmare, nota medie de plată a coborât de la 61 la doar 53 de lei. Managerii din industrie raportează o scădere a valorii tranzacţiilor cu până la 20%, observând cum clienţii renunţă sistematic la aperitive, deserturi şi băuturi. Mai mult, în faţa meniurilor tot mai scumpe, mulţi oaspeţi aleg preparatele de bază sau ajung să împartă acelaşi fel principal şi o singură sticlă cu apă.

La nivel financiar, industria trăieşte un paradox extrem de periculos, în care încasează mai mult, dar câştigă semnificativ mai puţin. Deşi cifra de afaceri a sectorului a crescut în 2025 cu 12%, atingând 58,44 miliarde de lei, această evoluţie a fost susţinută artificial de scumpiri. În realitate, profitul net a scăzut de la 4,17 miliarde la 3,54 miliarde de lei, rata de profitabilitate coborând la 6% pentru restaurante şi la doar 4% pentru baruri, atingând astfel cel mai slab nivel post-pandemic. Această prăbuşire a marjei reale de profit, estimată undeva la 3-5%, arată că nici măcar un local aparent plin nu mai garantează o afacere viabilă. Situaţia este trasă la indigo după modelul din Ungaria, unde inflaţia a lăsat două treimi din populaţie în afara clasei de mijloc, falimentând masiv localurile din provincie şi lăsând pe linia de plutire doar restaurantele din Budapesta, susţinute de turiştii străini. La fel ca în ţara vecină, restaurantele din oraşele mici din România sunt cele mai vulnerabile, depinzând exclusiv de buzunarele tot mai goale ale localnicilor.

În acest climat economic dificil, românii se reorientează masiv către variante mai ieftine şi mai rapide. Brutăriile, cafenelele care oferă gustări şi meniurile zilei captează acum bugetele limitate ale consumatorilor. Cea mai vizibilă transformare a pieţei urbane HoReCa este rocada istorică dintre segmente: livrările la domiciliu reprezintă în prezent 27% din piaţă, depăşind oficial restaurantele clasice cu servire la masă, care au coborât la o cotă de 26%. Adaptarea la comenzile online a devenit vitală, statisticile arătând că peste 80% dintre locuitorii marilor oraşe au apelat la serviciile de livrare a mâncării cel puţin o dată în ultimele şase luni. (sursa stiripesurse.ro)