16 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Rusia şi UE duc un alt război rece
Rusia şi UE duc un alt război rece
Rivalitatea dintre Moscova şi Bruxelles în atragerea la cauza proprie a vecinilor comuni este atât de intensă încât maschează realitatea şi evocă un nou război rece. Ambele părţi afirmă că opţiunile sunt incompatibile şi obligă la alegerea între un Tratat de Asociere la UE, legat de o zonă de liber schimb, şi Uniunea Vamală. În acest nou război, televiziunea de stat Rusia 24 a iniţiat o serie de programe în care i se prevăd Ucrainei numeroase probleme, dacă încheie tratatul de asociere, de la şomajul masiv la colapsul industriei locale, în prezent integrată celei ruse.
Nu totul este propagandă. Surse europene ce preferă anonimatul avertizează cu îngrijorare că Ucraina va trebui să treacă prin experienţe dificile pentru a se adapta la UE, fără a avea perspectiva de a deveni un membru cu drepturi depline al organizaţiei, aşa cum au avut Polonia şi alte ţări estice care astăzi sunt în UE. "Şi atunci când speranţele Kievului nu vor fi satisfăcute de o Europă mai slabă şi mai puţin atractivă decât înainte, va veni vremea Rusiei în Ucraina", avertizează ele.
Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia şi-au încheiat deja negocierile privind tratatele de asociere, care vor fi semnate la Vilnius. Dar Armenia, care are o alianţă militară cu Rusia şi un conflict deschis cu Azerbaidjanul pentru Karabahul de Munte, a ieşit din proces în septembrie şi a solicitat intrarea în Uniunea Vamală.
În faţa renunţării Erevanului, comisarul european Stefan Füle, responsabil cu politica Parteneriatului Estic, a acuzat Moscova de presiuni: "Orice ameninţare a Rusiei legată de posibila semnare a acordurilor cu UE este inacceptabilă", a spus el, citând ca exemplu abuzul preţurilor la energie, obstacolele artificiale în calea comerţului, garanţiile de cooperare şi securitate militare şi instrumentalizarea conflictelor.
Serviciile sanitare ruse sunt experte în a găsi probleme mărfurilor importate din ţări care contrariază politica Moscovei. Au fost afectate în diverse momente apele minerale şi vinurile din Georgia, vinurile din Moldova şi de curând ciocolata din Ucraina şi laptele din Lituania.
Iritarea lui Füle nu a găsit ecou la Moscova, care-şi concentrează argumentele mai ales asupra Ucrainei, statul cel mai puternic din punct de vedere economic dintre aspirantele la Acordul de asociere cu UE. În această săptămână, Alexei Miller, preşedintele Gazprom, compania monopolistă de export a gazelor din Rusia, a somat Kievul să plătească o datorie de 882 milioane de dolari pentru aprovizionarea din august. Premierul Medvedev s-a alăturat reclamaţiilor şi a ameninţat cu plata în avans a gazelor. Gazprom, care a fost obligat de instanţele de arbitraj să scadă preţul gazelor pentru unii dintre clienţii săi germani, refuză să facă reduceri Ucrainei, care plăteşte conform acordului încheiat în 2009, cât premier era Iulia Timoşenko.
Înaintea crizei economice din 2008, Rusia a folosit aprovizionarea cu gaze ca ameninţare a pieţelor europene, dar eficienţa acestei arme s-a redus parţial prin diversificarea consumului de combustibil, apariţia altor resurse energetice şi crearea unei reţele de conexiuni permiţând căi alternative de aprovizionare a Occidentului. Aceste posibilităţi, pe care Ucraina le utilizează pentru a-şi reduce dependenţa de Gazprom, s-au extins prin construirea fabricilor de gaz lichefiat la Baltica şi Adriatica. La finalul lunii octombrie, la un summit CSI de la Minsk, Putin a insistat că, după semnarea tratatului de asociere, Ucraina îşi va pierde barierele vamale şi va fi invadată de produse occidentale. Aceasta va afecta Rusia, dacă Ucraina ar fi şi membră a Uniunii Vamale şi, potrivit lui Putin, va fi 'foarte periculos şi de neacceptat". El a amintit că Rusia a pledat pentru un spaţiu comun de la Lisabona la Vladivostok, dar pentru ca aşa ceva să se împlinească pe o bază de egalitate, fără pierderi economice şi probleme sociale, trebuie făcut treptat, a spus el.


Articole înrudite