Deficienţele la nivelul managementului în instituţiile de stat cu responsabilităţi în domeniu şi lipsa de motivare a personalului de execuţie sunt cele două cauze majore a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, se arată în studiul „Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României”, coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
„Ambele cauze conduc la o birocratizare excesivă şi în final la încetinirea procesului de absorbţie sau chiar blocarea temporară a unor programe europene. Guvernul ar putea analiza posibilitatea înfiinţării unui consiliu privat, alcătuit dintr-un număr restrâns de consultanţi români şi străini, cu experienţă dovedită la nivelul afacerilor (manageri în companii multinaţionale neimplicate în absorbţia de fonduri europene dar şi manageri din bănci sau companii care participă în procesul de absorbţie a fondurilor europene) care să urmărească stadiul atragerii de fonduri europene”, arată documentul CNP.
Potrivit acestuia, modelul ales poate fi cel pe baza căruia s-a creat Consiliul Fiscal care evaluează în mod independent proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat.
„Rapoartele acestui consiliu ar trebui să fie publice, pentru creşterea presiunii asupra factorilor guvernamentali de decizie. Costurile legate de funcţionarea unui astfel de consiliu sunt insignifiante în raport cu pierderile aproape certe pe care România le va înregistra în procesul de absorbţie a fondurilor europene structurale din perioada 2007-2013. Astfel, dintr-un total de 19,2 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune disponibile pentru perioada 2007-2013, România atrăsese până în luna august 2012 numai 1,9 miliarde de euro, reprezentând un grad de absorbţie de 9,7%. Lipsa datelor operative cu privire la procesul de atragere a fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte calitatea proiectelor pre-finanţate de guvern (unde există riscul blocării ulterioare de către Comisia Europeană) face ca tot mediul privat de afaceri să îşi construiască bugetele pe prognoze extrem de ambiţioase, nerealiste ale guvernului de atragere de fonduri europene şi implicit de creştere economică”, mai spune studiul citat.
Potrivit acestuia, cea de-a doua cauză majoră a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, anume lipsa de motivare a personalului de execuţie, poate fi abordată prin acordarea unor sporuri salariale consistente, în paralel cu stabilirea unor ţinte ambiţioase dar realiste de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene.
„Aproximativ 2/3-3/4 din totalul criteriilor de performanţă pentru acordarea de bonus ar trebui să fie în funcţie de gradul efectiv de absorbţie de fonduri europene. Bonusul trebuie să fie stimulativ pentru angajaţi în scopul atingerii obiectivului final şi anume de absorbţie efectivă de fonduri europene. Ar trebui explorată posibilitatea angajării temporare de personal în instituţiile cu atribuţii în atragerea de fonduri europene, având în vedere că procesul de absorbţie este legat, de regulă, de un cadru financiar european multianual limitat în timp (2007-2013, 2014-2020 etc.)”, mai spune studiul CNP.
Acesta mai arată că specificul procesului de atragere de fonduri europene face absolut necesară angajarea celor mai buni oameni în domeniu şi recompensarea lor pe măsură, necesitatea cunoaşterii la perfecţie cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională, deplasări în interes de serviciu în ţară şi în străinătate, program de lucru prelungit, asumarea de responsabilităţi nonstandard etc.
