Liberali vechi sau noi cer imperios primarului să fie finalizată strategia de dezvoltare a oraşului pentru a putea atrage fonduri europene. Printre criticii acerbi ai primarului se află Nicuşor Ciumacenco, acesta precizând de-a lungul timpului, punctual, mai multe dintre chestiunile pe care are să i le reproşeze edilului. Senatorul Paul Ichim, la rândul său, este nemulţumit de dezvoltarea oraşului, iar deputatul Victor Paul Dobre a răspuns retoric la întrebarea legată de mulţumirea privind susţinerile pe care le-a acordat candidaţilor USL, printre care şi edilul urbei: “Par mulţumit?!”. Doruleţ Resmeriţă atrăgea atenţia asupra faptului că Brăila, Tulcea şi Focşani şi-au afişat deja strategiile de dezvoltare ale municipiilor reşedinţă de judeţ, iar Galaţiul nu. Acest fapt va împiedica atragerea de fonduri europene, solicitările pentru accesarea lor fiind limitate ca timp, şi evident principiul „primul venit e primul servit” funcţionează. Resmeriţă îi aprecia pe vecinii brăileni pentru că reuşesc să atragă investitori, precum şi pentru că una dintre priorităţile incluse în strategie este dezvoltarea conurbaţiei Galaţi-Brăila: “Mi-a plăcut foarte mult ce am văzut în strategia durabilă a municipiului Brăila” iar în ceea ce priveşte Galaţiul, de la începerea mandatului actualei conduceri a oraşului au trecut deja doi ani şi jumătate şi nu există o strategie de dezvoltare. Este o mare problemă în atragerea fondurilor europene”, a mai adăugat Resmeriţă.
Din partea Primăriei, prin purtătorul de cuvânt, Emanuela Turcu, primarul a oferit următorul răspuns: “Domnul primar nu doreşte să comenteze declaraţiile domnului Resmeriţă. Cât priveşte strategia de dezvoltare a Galaţiului pentru perioada 2015-2020, aceasta este în lucru şi va fi supusă în curând aprobării Consiliului Local. Avem ca prioritate atragerea unor sume consistente din fondurile structurale pentru dezvoltarea oraşului în următorii ani. Avem în vedere proiecte de infrastructură, de creştere a eficienţei energetice a clădirilor publice (unităţi de învăţământ, sociale, de sănătate) şi de locuit (blocuri), sociale, legate de Dunăre şi, în special, de Faleza Dunării, de refacerea şi conservarea clădirilor de patrimoniu şi a monumentelor istorice şi de arhitectură”.
