Totul despre scrutinul din 9 decembrie

 
Marți, 13 Noiembrie 2012 02:00
Publicat în Politica
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Candidaţii la alegerile parlamentare au intrat de vineri, oficial, în campania electorală, aceştia având la dispoziţie 30 de zile pentru a convinge alegătorii că merită să-i reprezinte în Legislativ. Campania se va desfăşura până pe 8 decembrie, la ora 7.00, iar cetăţenii cu drept de vot vor fi chemaţi la urne, duminică, 9 decembrie, pentru a-i alege pe cei 452 de parlamentari: 137 senatori şi 315 deputaţi. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, potrivit prevederilor legale. Fără mită electorală! Potrivit Biroului Electoral Central, la alegerile din 9 decembrie nu este permisă organizarea de tombole cu scopul de a determina alegătorii să voteze sau să nu voteze. Totodată, Guvernul a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, că tentativa, promisiunea şi darea de bani, pentru a-i determina pe alegători să voteze într-un anume fel, se vor pedepsi cu închisoarea de la şase luni la cinci ani. Competitorii înscrişi în cursa electorală pentru alegerile parlamentare nu au voie să ofere în campanie bunuri alimentare, bani, băuturi alcoolice sau nealcoolice şi tutun. Potrivit OUG, fac excepţie materiale şi obiecte de propagandă electorală precum afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, dar acestea trebuie să fie inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri. Candidaţii vor putea oferi obiecte de propagandă electorală inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi cele alimentare, bunuri alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun. Alegătorii, chemaţi la urne pe 9 decembrie Pentru acest scrutin au fost organizate 18.751 secţii de votare atât în ţară, cât şi în străinătate. Peste hotare sunt 295 de secţii, iar în ţară 18.456. Pe 9 decembrie sunt aşteptaţi la urne cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, pe baza actului de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate paşaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal, iar candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează. Cine are dreptul de a fi ales În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură. Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal. Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor, iar vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori. La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent a trebuit să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat. Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală numai celor care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat, potrivit Legii 35/2008. În cazul unei renunţări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. De asemenea, în cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia. Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot, dar dacă s-a produs după data tipăririi acestora, votarea se va face pe buletinele de vot astfel tipărite, urmând ca, în cazul în care candidatului decedat i s-a atribuit mandat, să se organizeze alegeri parţiale. Votarea, între orele 7.00 şi 21.00 Pe 9 decembrie votarea începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului de vot. Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "Votat", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat şi poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai mult de două suspendări. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei, însă persoanelor existente la această oră în sala în care se află secţia de votare li se permite să îşi exercite dreptul de vot. Accesul în cabina de vot cu orice fel de aparate în scopul înregistrării sau preluării de imagini este interzis. Potrivit BEC, în ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare. Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu