A început sezonul cu febră, nas înfundat şi dureri de cap şi în gât

Încă de la apariţia primelor simptome (nas înfundat, dureri de cap, febră, dureri de gât) puteţi lua măsuri pentru a diminua disconfortul produs de aceste manifestări. Nu vă autoadministraţi medicamente, mai ales antibiotice, decât la recomandarea medicului. Antibioticele nu numai că nu au niciun efect asupra viruşilor care cauzează guturaiul şi gripa, dar pot duce la scăderea imunităţii organismului. Odihniţi-vă suficient (dormiţi cel puţin 7-8 ore pe noapte) pentru a ajuta organismul să se refacă. În cazul gripei, de multe ori se impune repausul la pat, timp de cel puţin 2-3 zile. Evitaţi eforturile fizice intense şi nu vă expuneţi la frig, curent sau umezeală (organismul este deja slăbit şi pot apărea complicaţiile) şi beţi multe lichide (ceaiuri, supe, sucuri proaspăt stoarse de fructe) pentru a preîntâmpina deshidratarea. Nu este necesar să vă îmbrăcaţi foarte gros.

Din alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească usturoiul. Acesta conţine peste 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene. Usturoiul este cel mai puternic antigripal natural cunoscut. Consumul de usturoi este recomandat după mesele principale. Pentru prevenirea îmbolnăvirii, mestecaţi câte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prânz şi seara. Ca tratament pentru răceală, zdrobiţi patru-cinci căţei de usturoi, amestecaţi-i cu 10 linguriţe de miere de albine şi luaţi din acest preparat câte o linguriţă din jumătate în jumătate de oră. Aceleaşi proprietăţi antivirale şi de combatere a germenilor microbieni îl are şi ceapa, datorită alicinei.

În cazul în care aveţi temperatură, simţiţi frisoane, începe să vă curgă nasul şi apare durerea de gât, băile fierbinţi sunt recomandate pentru a opri boala în fază incipientă. Umpleţi cada cu apă încălzită la 37 grade C şi staţi în ea timp de 30-45 de minute. După baie, masaţi-vă corpul cu un prosop şi petreceţi măcar o jumătate de oră sub pături, la căldură. Aceste băi nu numai că relaxează, dar au şi un puternic efect antigripal, deoarece scad considerabil rezistenţa microbilor.

Considerată mai degrabă aliment decât medicament, supa caldă, mai ales supă de pui, asezonată din belşug cu pătrunjel şi mărar, este recomandată persoanelor răcite. Prin conţinutul de substanţe naturale al legumelor din compoziţia ei, supa caldă este benefică pentru gât şi căile respiratorii superioare. Conform unor studii, supa de pui reduce procesele inflamatorii care fac mucoasele nasului şi faringelui să producă mucus. Pentru cei care suferă de răceală, supa de pui calmează tusea, strănutul şi reduce secreţiile nazale.

De asemenea, este recomandat să consumaţi suc natural de portocale, lămâi sau grepfruit, care conţine vitamina C. Sucul obţinut de la citricele stoarse, alături de două linguriţe de miere, coaja rasă de la fructe şi apă, se lăsă la macerat o oră sau două, după care se bea. Această combinaţie conţine vitamina C, agenţi antiinfecţioşi foarte puternici şi reduce febra. Pentru a avea efect contra răcelii, se beau 3-4 pahare, într-un interval de 12 ore.

E bine să vă vaccinaţi împotriva gripei sau să vă întăriţi sistemul imunitar prin produse fitoterapeutice (echinaccea), care sporesc imunitatea nespecifică a organismului. Consumaţi cel puţin 2 litri de lichide pe zi: apă, ceai de plante (ceai verde, de muşeţel, urzică, pătlagină, cimbru, salvie, maghiran etc.) şi sucuri de fructe şi legume proaspăt stoarse. În acest mod toxinele care au cauzat apariţia simptomelor pot fi îndepărtate mai repede; nu beţi ceaiurile fierbinţi, întrucât usucă mucoasele iritate şi favorizează pătrunderea bacteriilor în organism. Evitaţi aglomeraţia sau colectivităţile mari de oameni, care sunt un mediu favorabil de răspândire a virusurilor, mai ales în perioadele de epidemie. Aerul condiţionat care produce căldură sau aerul uscat din apartament afectează mucoasa nazală şi favorizează înmulţirea unora dintre virusurile care provoacă afecţiuni ale căilor respiratorii superioare. Umidificaţi aerul folosind recipiente cu apă, pe care le aşezaţi pe calorifere, şi aerisiţi camera în care lucraţi sau vă odihniţi. E indicat să vă spălaţi cât mai des pe mâini cu săpun pentru a preîntâmpina răspândirea virusurilor. Nu vă frecaţi cu mâinile nespălate la ochi sau la nas, deoarece contactul direct al virusurilor cu mucoasa acestora produce răceală şi respectaţi măsurile de carantină existente în maternităţi şi spitale, mai ales în perioada epidemiei de gripă.

Condimentele sau alimentele iuţi - piper, muştar iute, hrean - este recomandat să se consume doar în cantităţi moderate pentru că pot produce iritaţii ale mucoaselor, dar sunt permise pentru că au efect decongestionant nazal, favorizând drenajul mucozităţilor. E bine de ştiut că globulele albe, care au rolul de a distruge viruşii, devin letargice şi nu pot apăra eficient organismul atunci când există aport de zahăr în dietă, deci dulciurile şi glucidele ar trebui eliminate din alimentaţie pe parcursul răcelii. Produsele lactate vor fi evitate pe perioada răcelii, deoarece există studii clinice care arată că anumite componente ale laptelui determină eliberarea de histamine în organism, substanţe care contribuie la agravarea congestiei nazale. Băuturile alcoolice trebuie interzise pentru că deshidratează organismul, favorizează eliminarea vitaminei C din corp şi încarcă suplimentar ficatul deja extenuat de lupta cu toxinele bolii. În cazul în care apetitul este redus, consumul de alimente solide nu trebuie considerat prioritar, atât timp cât se consumă lichide suficiente. Cafeaua şi ceaiul negru trebuie evitate, pentru că au efect diuretic şi deshidratează organismul, concentrând toxinele care pot duce la apariţia simptomelor răcelii.

Cu sau fără medicaţie, răceala sau gripa se vindecă de obicei după aproximativ o săptămână. Pentru atenuarea unor simptome ale răcelii - cum ar fi nasul înfundat, febra sau tusea - se pot utiliza medicamente care se eliberează şi fără prescripţie medicală.

În cazul congestiei nazale (nas înfundat) se pot utiliza decongestive nazale, care, reducând inflamaţia şi edemul mucoasei nazale, permit aerului să treacă mai uşor şi uşurează respiraţia. Pot fi administrate pe cale orală sau folosite sub formă de picături sau spray-uri. Decongestivele orale (pastilele) sunt probabil mai eficiente şi asigură un efect de lungă durată, dar şi efectele secundare sunt mai frecvente. De aceea, se preferă spray-urile şi picăturile, care produc o atenuare rapidă şi de scurtă durată a simptomelor. Nu se administrează spray-uri şi picături nazale mai mult de 3 ori pe zi, 3 zile consecutiv deoarece administrarea de lungă durată poate produce iritaţii ale mucoasei nazale şi chiar dependenţă în cazul anumitor produse. Se mai pot utiliza şi picăturile nazale saline (cu ser fiziologic), care nu sunt decongestive, dar ajută la menţinerea umidităţii mucoasei nazale, ca aerul inspirat să poată fi filtrat.

Tusea este un mecanism de apărare a organismului prin care se elimină particulele străine sau mucusul din tractul respirator, de aceea nu întotdeauna este indicată oprirea acesteia. În cazul în care aceasta e foarte severă şi împiedică respiraţia normală şi somnul, se pot utiliza expectorante – fluidifică mucusul din tractul respirator, favorizând eliminarea lui, şi se recomandă în cazul tusei productive (umedă, cu spută) - şi supresoare – inhibă reflexul de tuse, se administrează în tusea seacă, uscată şi sunt contraindicate în tusea productivă, deoarece împiedică drenarea căilor respiratorii, şi pot îngreuna respiraţia, de aceea se recomandă precauţie la bătrâni şi persoanele cu afecţiuni pulmonare, respiratorii şi cardiace.

Există o mulţime de produse antialgice şi antitermice, deci care combat febra. Multe dintre ele conţin aspirină, ibuprofen sau acetoaminofen. Aceste trei substanţe, la fel ca şi ketoprofenul sau naproxenul de sodium, ameliorează durerea şi reduc febra. Aparţin unor clase de medicamente numite antiinflamatorii. Aceste preparate pot provoca ameţeală, iritaţii gastrice, palpitaţii şi uneori reacţii alergice. Se recomandă precauţii în cazul copiilor, gravidelor, afecţiunilor gastrice şi în cazul persoanelor care iau anticoagulante. Aspirina nu se recomandă sub 20 de ani, deoarece creşte riscul sindromului Reye la copii.