Compartimentul Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi marchează în această perioadă Săptămâna Mondială a Alăptatului la Sân 1 – 7 august 2010. „Nivelurile de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani 2005, sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează de asemenea un nivel scăzut de alăptare. Doar 16% dintre copiii români au fost alăptaţi exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere, conform Studiului Sănătăţii.
Cei Zece Paşi către alaptarea de succes oferă o cale susţinută şi sistematică de a determina femeile să alăpteze copii la sân şi de a creşte nivelul de pregătire al angajaţilor din domeniul sănătăţii cu privire la susţinerea şi îmbunătăţirea calităţii alăptării.
Săptămâna Mondială a Alăptării la Sân comemorează 20 de ani de la Declaraţia „Innocenti” care cerea implementarea celor 10 paşi în maternităţi. În acest timp, ratele de hrănire a pruncilor exclusiv prin alăptare la sân au crescut nesemnificativ, însă pregătirea slabă a cadrelor şi lipsa introducerii cuprinzătoare la nivel mondial a Iniţiativei au ca rezultat faptul că în multe medii ratele de hrănire prin alăptare la sân stagnează”, se arată în comunicatul emis de Compartimentul Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Cadrele medicale au realizat şi un set de sfaturi din care reies beneficiile alăptării la sân, atât pentru mamă cât şi pentru copil, dar şi dezavatnajele aduse după sine de hrănirea artificială.
Beneficiile alăptării pentru copil:
• asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
• protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea lor în cazul apariţiei acestora.
• este uşor digerabil.
• are temperatură optimă.
• este steril.
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• previne malnutriţia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
• reduce riscul morţii subite.
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, al dentiţiei şi a vorbirii.
• asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă
Beneficiile alăptării pentru mamă:
• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
• metodă naturală de contracepţie în anumite condiţii (deşi nu pe deplin sigură).
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
• diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
• realizează o legătură strânsă cu copilul.
• economie pentru familie.
Beneficiile pentru societate:
• economisire de fonduri consumate pentru achiziţionare de lapte praf
• scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului
• are efect ecologic pozitiv
• populaţie sănătoasă
Dezavantajele apărute ca urmare a alimentaţiei artificiale:
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
• mai greu digerabil.
• încărcare osmotică mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creşte riscul diabetului zaharat.
• nu conţine substanţe biologice.
• prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
• poate produce probleme dentare (datorită tetinei).
• nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
• încarcă bugetul familiei.
Cei Zece Paşi către alaptarea de succes oferă o cale susţinută şi sistematică de a determina femeile să alăpteze copii la sân şi de a creşte nivelul de pregătire al angajaţilor din domeniul sănătăţii cu privire la susţinerea şi îmbunătăţirea calităţii alăptării.
Săptămâna Mondială a Alăptării la Sân comemorează 20 de ani de la Declaraţia „Innocenti” care cerea implementarea celor 10 paşi în maternităţi. În acest timp, ratele de hrănire a pruncilor exclusiv prin alăptare la sân au crescut nesemnificativ, însă pregătirea slabă a cadrelor şi lipsa introducerii cuprinzătoare la nivel mondial a Iniţiativei au ca rezultat faptul că în multe medii ratele de hrănire prin alăptare la sân stagnează”, se arată în comunicatul emis de Compartimentul Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Cadrele medicale au realizat şi un set de sfaturi din care reies beneficiile alăptării la sân, atât pentru mamă cât şi pentru copil, dar şi dezavatnajele aduse după sine de hrănirea artificială.
Beneficiile alăptării pentru copil:
• asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
• protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea lor în cazul apariţiei acestora.
• este uşor digerabil.
• are temperatură optimă.
• este steril.
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• previne malnutriţia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
• reduce riscul morţii subite.
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, al dentiţiei şi a vorbirii.
• asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă
Beneficiile alăptării pentru mamă:
• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
• metodă naturală de contracepţie în anumite condiţii (deşi nu pe deplin sigură).
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
• diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
• realizează o legătură strânsă cu copilul.
• economie pentru familie.
Beneficiile pentru societate:
• economisire de fonduri consumate pentru achiziţionare de lapte praf
• scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului
• are efect ecologic pozitiv
• populaţie sănătoasă
Dezavantajele apărute ca urmare a alimentaţiei artificiale:
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
• mai greu digerabil.
• încărcare osmotică mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creşte riscul diabetului zaharat.
• nu conţine substanţe biologice.
• prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
• poate produce probleme dentare (datorită tetinei).
• nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
• încarcă bugetul familiei.
