Timiditatea, stresul, oboseala, menopauza sau obezitatea sunt câteva dintre cauzele transpiraţiei în exces (hiperhidroză). Aceasta poate să apară la nivelul palmelor, a axilelor, a tălpilor sau chiar sub sâni şi la nivelul organelor genitale, caz în care se numeşte hiperhidroză localizată. În cazul femeilor aflate la menopauza, vorbim despre o hiperhidroză generalizată, ce apare pe toată suprafaţa corpului şi are o cauză endocrina.
Vizibilă cel mai adesea la suprafaţă hainelor şi emanând un miros respingător, transpiraţia ne pune adesea în situaţii stânjenitoare, însă nici disconfortul fizic pe care îl creează un este de neglijat.
Ce putem face
- Duşuri scoţiene (reci şi calde, în alternanţă)
- Adaptarea îmbrăcămintei la nevoile personale: optează pentru cea largă, din bumbac şi evit-o pe cât posibil pe cea din fibre sintetice
- Pentru a combate mirosul neplăcut al picioarelor, trebuie folosite numai şosete din bumbac, făcute bai călduţe cu oţet pentru a evita micozele şi şters bine pielea dintre degete
- Evitarea alimentelor precum usturoiul, prazul sau hasmele. Acestea amplifica mirosul transpiraţiei, făcându-l şi mai dezagreabil. Trebuie consumateă multe fructe proaspete şi legume
- Deodorante şi antiperspirante. Pe lângă soluţiile oferite mai sus, trebuie folosit, la nevoie, un deodorant sau un antiperspirant. Care este diferenţa între cele două? Ei bine, în timp ce deodorantul nu face decât să blocheze multiplicarea microorganismelor care degradează transpiraţia, absorbind astfel mirosul urât, antiperspirantele blochează canalele care produc sudoarea. Practic, dacă foloseşti deodorant, vei transpira în continuare însă, folosite ori de câte ori este nevoie, reduc riscul de apariţie a mirosului urât. De cealaltă parte, antiperspirantele conţin săruri de aluminiu şi zinconiu, limitează transpiraţia şi se folosesc de două ori pe săptămână, seara, pe pielea curată şi uscată. Acestea din urmă sunt însă destul de controversate din pricina faptului că opresc un fenomen natural şi, nu în ultimul rând, pentru că au fost asociate cu cancerul de sân.
- Tratamente de ultimă generaţie. În cazul în care metodele convenţionale de combatere a transpiraţiei nu dau roade, se poate apela la medicul estetician pentru o injecţie cu toxină botulinică sau chiar pentru extirparea glandelor sudoripare (o soluţie extremă). Toxina botulinică blochează acţiunea glandelor sudoripare, însă efectul este de scurtă durată, de circa şase luni. După această perioadă este necesară reluarea injecţiilor.
