28 MARTIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Şaptezeci la sută din decesele la nivel mondial sunt cauzate de boli netransmisibile
Şaptezeci la sută din decesele la nivel mondial sunt cauzate de boli netransmisibile
Oamenii mor mai puţin de malarie, diaree şi SIDA în lume: acum, şapte decese din zece sunt legate de boli netransmisibile, precum afecţiunile cardiovasculare, diabetul sau boala Alzheimer, potrivit unui studiu.
Ţările trebuie să fie conştiente de această tranziţie pentru a-şi ghida mai bine politicile de sănătate în cazul în care doresc să atingă până în 2030 Obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite, subliniază această panoramă a sănătăţii la nivel mondial, elaborată de revista de specialitate britanică The Lancet şi Institutul de evaluare şi măsurare a sănătăţii (IHME), organizaţie independentă globală cu sediul în Statele Unite. Speranţa de viaţă în lume a crescut cu peste 10 ani, între 1980 şi 2015, ajungând la 69 de ani în medie pentru bărbaţi şi 78,4 ani pentru femei, potrivit acestui studiu care reuneşte datele din 195 de ţări şi teritorii. Un motiv major pentru această creştere este "scăderea ratelor de mortalitate în cazul mai multor boli transmisibile": SIDA, care a făcut încă 1,2 milioane de decese anul trecut, dar rata este cu 33% mai mică decât 2005, în timp ce decesele cauzate de malarie au scăzut cu 37%, la 730.000 în aceeaşi perioadă.
Decesele din cauza bolilor cardiovasculare sau cancerului s-au diminuat şi ele, dar într-un ritm mai lent, explică acest "Bilanţ pe 2015 al bolilor grave, traumatismelor şi factorilor de risc pentru sănătate", relatează Frane Presse. Studiul subliniază că, din cele 56 de milioane de decese înregistrate în 2015, 70% au fost cauzate de boli netransmisibile, de multe ori legate de stilul de viaţă (dieta, activitatea fizică, tutun, alcool etc.). Această tendinţă este mai clară în ţările în care indicele socio-demografic este ridicat sau mediu: bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale sunt primele cauze ale morţii premature.
În ţările în care acest indice este mai mic, infecţiile tractului respirator inferior ajung în frunte, urmate de malarie şi encefalopatie neonatală (tulburări neurologice legate de privarea de oxigen la naştere), apoi diaree. De asemenea, studiul evaluează performanţa fiecărei ţări în raport cu rezultatele care ar fi fost de aşteptat în funcţie de nivelul de dezvoltare economică, nivelul educaţional şi situaţia demografică.
Astfel, în Statele Unite, prima putere economică mondială, numărul anilor de viaţă pierduţi din cauza bolilor de inimă coronariene este de peste două ori mai mare decât lăsa să se spere indicele său de dezvoltare socio-demografică, în timp ce Franţa are o situaţie de două ori mai bună decât era de aşteptat pentru aceeaşi patologie. Finanţat de fundaţia Bill & Melinda Gates, acest studiu mai arată că, în timp ce mortalitatea infantilă a scăzut brusc în ultimii ani, ritmul este încă prea lent în comparaţie cu obiectivele fixate, în special pentru nou-născuţi. Anunţate de ONU în 2015 pentru a succeda Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă vizează, în special, până în 2030, să se pună capăt epidemiei de SIDA, tuberculozei şi malariei, să se reducă cu o treime mortalitatea prematură din cauza bolilor netransmisibile, să se elimine decesele care pot fi prevenite în rândul copiilor sub 5 ani şi să se reducă mortalitatea maternă la sub 70 la 100.000 de naşteri.

Articole înrudite