Home
Știrea zilei
Risc de explozie şi blocaj energetic la Liberty Galaţi. 26 de directori lansează un avertisment grav

Risc de explozie şi blocaj energetic la Liberty Galaţi. 26 de directori lansează un avertisment grav

Nicoleta RogojinăȘtirea zilei29.10.2026

26 de membri ai managementului executiv al combinatului siderurgic au semnat o scrisoare deschisă în care avertizează că lipsa banilor, imposibilitatea achitării energiei şi pierderea personalului calificat pot pune în pericol securitatea platformei industriale.

Printre riscurile semnalate se numără acumularea unor amestecuri explozive în reţeaua internă de gaze, pierderea sistemelor de siguranţă şi imposibilitatea monitorizării parametrilor de mediu. Conducerea cere autorităţilor să găsească soluţii urgente pentru menţinerea alimentării cu energie, protejarea oamenilor şi accelerarea vânzării combinatului.

Conducerea executivă a Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi a lansat un avertisment public fără precedent, prin această scrisoare deschisă semnată de tot bordul de conducere şi de responsabili ai principalelor sectoare de activitate. Documentul, datat 8 octombrie 2026, descrie situaţia critică în care se află platforma industrială şi riscurile pe care autorii le asociază lipsei finanţării, imposibilităţii de a plăti energia şi diminuării personalului calificat.

Scrisoarea a fost adresată Guvernului României, Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi, administratorilor concordatari, creditorilor, autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii energetice, siguranţei publice şi protecţiei mediului, parlamentarilor de Galaţi, autorităţilor locale, partenerilor comerciali şi presei încă din 8 octombrie, însă nimeni nu a făcut nimic pentru combinat.

Conducerea spune că nu mai poate menţine combinatul în siguranţă

„Situaţia noastră este disperată”, avertizează semnatarii, care susţin că eforturile managementului de a menţine în funcţiune structurile esenţiale ale combinatului nu mai dau rezultate.

Potrivit acestora, de aproximativ 18 luni, echipa de conducere încearcă să menţină platforma industrială funcţională în condiţiile lipsei sprijinului acţionarului, ale finanţării insuficiente şi ale incertitudinilor privind identificarea unui investitor capabil să reia producţia. Managerii afirmă că au asigurat funcţionarea liniilor de producţie în parametrii esenţiali, au protejat oamenii şi echipamentele, au realizat două campanii de producţie în 2025, au încheiat două contracte de tip tolling – prin care combinatul prelucrează materiale pentru clienţi – şi au sprijinit procesul de vânzare a activelor.

În prezent, conducerea enumeră cinci blocaje majore: pierderea personalului calificat, imposibilitatea achitării salariilor şi a furnizorilor, dificultăţile în asigurarea pazei şi securităţii, lipsa resurselor pentru plata energiei şi imposibilitatea de a garanta în continuare protejarea reţelelor energetice şi prevenirea riscurilor de mediu.

Reţeaua de gaze, instalaţiile industriale şi alimentarea cu energie, printre riscurile semnalate

Unul dintre cele mai grave avertismente din scrisoare priveşte reţeaua internă de gaze naturale, care se întinde pe 25 de kilometri. Deşi specialiştii combinatului au realizat anumite lucrări de izolare a unor porţiuni, conducerea susţine că în unele puncte s-ar putea acumula amestecuri explozive.

O altă problemă este legată de eventuala deconectare a platformei de la reţeaua electrică. Potrivit semnatarilor, întreruperea alimentării ar putea provoca, în numai câteva ore, prăbuşirea sistemelor de funcţionare ale combinatului. Repornirea alimentării ar fi un proces extrem de complex, despre care autorii estimează că ar putea dura chiar şi 50 de zile. Ei avertizează inclusiv asupra posibilităţii apariţiei unor dezechilibre în sistemul energetic naţional.

Conducerea mai atrage atenţia că unele echipamente industriale ar putea fi pierdute definitiv în cazul degradării severe. Sunt menţionate maşinile de turnare continuă şi baia de zinc, pentru care semnatarii estimează că eventualele deteriorări grave ar putea presupune investiţii ulterioare de 70-80 de milioane de euro şi o perioadă îndelungată pentru repunerea în funcţiune.

Scrisoarea avertizează şi asupra efectelor iernii, în condiţiile în care lipsa măsurilor de conservare şi protejare ar putea duce, potrivit autorilor, la pierderea unor utilaje evaluate la sute de milioane de euro.

Platforma are 1.600 de hectare. Avertismente asupra securităţii şi mediului

Un alt risc major priveşte securitatea oamenilor şi a echipamentelor. Semnatarii spun că, în cazul retragerii firmei specializate în pază, ar putea fi afectate sistemele de securitate şi control al accesului pe platforma industrială, care se întinde pe 1.600 de hectare. În aceste condiţii, echipamentele ar deveni mai vulnerabile la furturi şi distrugeri şi că există inclusiv riscul producerii unor accidente grave în cazul persoanelor neautorizate care ar încerca să sustragă componente din instalaţii.

Sunt semnalate şi riscuri privind monitorizarea mediului, funcţionarea instalaţiei interne de producere a apei potabile, intervenţiile medicale, prevenirea incendiilor şi sistemele de alarmare şi anunţare a situaţiilor de urgenţă.

Întreruperea acestor servicii ar afecta atât activitatea de pe platformă, cât şi capacitatea de comunicare cu autorităţile şi relaţiile cu foştii salariaţi, inclusiv în privinţa eliberării documentelor necesare recalculării pensiilor.

Producţia de ţevi sudate, în pericol, în ciuda comenzilor

Conducerea atrage atenţia că oprirea activităţii ar afecta şi secţia de ţevi sudate, despre care afirmă că are comenzile asigurate la capacitate de 100% pentru următoarele două-trei luni. În opinia semnatarilor, întreruperea producţiei ar putea duce la pierderea clienţilor actuali şi potenţiali, în timp ce lipsa salariilor continuă să accelereze plecarea specialiştilor către alte unităţi siderurgice din România şi din străinătate.

De asemenea, se amplifică riscul pierderii definitive a unor competenţe profesionale şi afirmă că angajaţii sunt neplătiţi de peste cinci luni. Ei avertizează şi asupra efectelor sociale pe care le-ar putea avea pierderea locurilor de muncă, inclusiv în contextul dificultăţilor privind transportul salariaţilor la serviciu. Blocajele ar putea afecta inclusiv procesul de vânzare a activelor. Potrivit scrisorii, potenţialii investitori care doresc să realizeze audituri tehnice ar putea întâmpina dificultăţi în cazul deconectării instalaţiilor.

Ce soluţii cere conducerea Liberty Galaţi

Semnatarii solicită patru măsuri principale: menţinerea alimentării cu energie până la vânzarea combinatului, identificarea unei soluţii urgente pentru păstrarea personalului, implicarea autorităţilor responsabile de protejarea oamenilor şi activelor şi evitarea deciziilor care ar putea îndepărta investitorii, concomitent cu accelerarea procesului de vânzare. Mesajul final al conducerii este unul de avertizare, dar şi de asumare a responsabilităţii faţă de platforma industrială.

„Suntem extrem de hotărâţi să rămânem în Combinat până în ultimul moment, dacă este nevoie, pentru a ne proteja colegii şi echipamentele de pe urma cărora am pus o pâine pe masă, familiilor noastre, timp de zeci de ani”, afirmă semnatarii.

Aceştia cer ca momentul în care nu se va mai putea interveni să fie evitat prin decizii care să ţină cont de viitorul combinatului şi al angajaţilor săi.

„Păstraţi producţia de oţel din România”, transmit autorii, care susţin că solicitarea lor vizează salvarea locurilor de muncă şi a capacităţii industriale de la Galaţi.

„Vă cerem să salvaţi slujbele şi demnitatea acestor oameni care au produs – de 60 de ani – oţel de calitate şi care o pot face şi de-acum încolo”, se arată în încheierea scrisorii.

SCRISOAREA DESCHISĂ A MEMBRILOR MANAGEMENTULUI EXECUTIV AL COMBINATULUI SIDERURGIC GALAŢI

„SCRISOAREA DESCHISĂ a membrilor Managementului Executiv al Combinatului Siderurgic Galaţi

Vă trimitem, mai jos şi ataşat, Scrisoarea Deschisă a Conducerii Combinatului.

Precizare – documentul a fost emis sub semnătură pe data de 8 octombrie 2026 şi a fost prezentat autorităţilor şi părţilor interesate, în speranţa luării unor măsuri care să rezolve problemele ridicate.

Din păcate, aceste măsuri nu au fost luate până la această oră.

Către:

Actualii şi foştii salariaţi ai Combinatului Siderurgic, personalul contractor,
Comitetul Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi,
Guvernul României,
Administratorii concordatari ai Liberty Galaţi şi Liberty Tubular Products Galaţi,
Creditorii Liberty Galaţi şi Liberty Tubular Products Galaţi,
Autorităţile naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în zonele de: securitate energetică, siguranţă publică şi mediu,
Parlamentarii aleşi ai Judeţul Galaţi,
Autorităţile locale,
Partenerii comerciali ai Combinatului Siderurgic de la Galaţi,
Mass media

Doamnelor şi domnilor,

Suntem membrii conducerii executive a Combinatului Siderurgic Galaţi, inclusiv unitatea noastră de producere a ţevilor sudate. Dorim – în premieră – să atragem atenţia asupra riscurilor grave şi complexe la care pot fi supuşi angajaţii şi contractorii noştri, membrii comunităţii şi partenerii noştri economici şi comerciali.

Prin natura muncii noastre, am fost şi suntem liderii tăcuţi ai miilor de angajaţi ai Combinatului. Cei mai mulţi suntem manageri ori experţi, ne-familiarizaţi cu apariţiile publice dar care, astăzi, credem că trebuie să ieşim în faţă iar vocea noastră să fie auzită, până nu va fi prea târziu.

Context

Combinatul Siderurgic de la Galaţi este cea mai mare unitate mono-industrială din România, recent definită ca de interes strategic. Timp de zeci de ani am fost cel mai important şi respectat producător de oţel din această zonă a Europei.

În urmă cu doar câţiva ani, reuşeam să producem peste 2,3 milioane de tone de oţel, să realizăm o cifră de afaceri de circa 2,4 miliarde de euro şi un profit anual de circa 180 de milioane de euro.

În perioadele de producţie normală eram al doilea consumator de electricitate şi unul dintre cei mai mari utilizatori de gaz natural din ţară, cu ZERO datorii la furnizorii şi la partenerii noştri tradiţionali.

Rezultatele noastre au condus la plăţi importante către bugetele centrale şi locale, în contul taxelor şi impozitelor, pe care le-am plătit fără întârzieri, câteodată în devans.

Am fost cel mai mare angajator din această parte a României şi unul din cei mai importanţi contributori ai unor proiecte comunitare de educaţie, sănătate publică şi sport.

Practic, astăzi suntem aceiaşi cu cei care au livrat acele rezultate evocate mai sus, cu aceleaşi linii de producţie şi în aceleaşi condiţii de piaţă.

Din păcate, situaţia noastră financiară s-a înrăutăţit abrupt şi considerabil, din motive neimputabile oamenilor sau pieţei.

Practic, de circa 18 luni suntem cei care încearcă, din răsputeri, fără sprijinul acţionarului, să menţină Combinatul pe linia de plutire, pe fondul lipsei de finanţare şi a incertitudinilor legate de un nou investitor capabil să reia producţia.

Ce am făcut până acum

Am asigurat funcţionaliatatea liniilor de producţie, în parametrii esenţiali ai acestora precum şi serviciile suport;
Am asigurat securitatea oamenilor şi echipamentelor, evitând răniri şi afectări grave ale activelor, pe fondul unor atacuri, furturi şi distrugeri;
Am realizat două campanii de producţie în anul 2025, am încheiat două contracte de tolling şi am atras alţi posibili clienţi;
Am menţinut legături permanente cu clienţii, furnizorii, autorităţile, salariaţii şi partenerii noştri sociali;
Am asigurat sprijin pentru procesul de vânzare a activelor Combinatului.

Blocaje

Situaţia noastră este disperată. Nicio încercare a managementului de a menţine macro-echilibrele Combinatului nu mai dă rezultate.

Ne confruntăm cu următoarele blocaje:

Imposibilitatea de a stopa exodul competenţelor, care sunt rare şi de înaltă pregătire;
Imposibilitatea de a face plăţi salariale şi către furnizori, pe fondul blocării vânzării unor stocuri vechi de materii prime, pentru care avem şi căutăm în continuare clienţi;
Imposibilitatea de a asigura securitatea oamenilor şi a echipamentelor, aflate – prin diferite mecanisme legale – în proprietatea statului;
Imposibilitatea de a asigura plata resurselor energetice, ceea ce înseamnă că nu putem relua producţia, în ciuda tuturor eforturilor tehnice şi comerciale făcute;
Imposibilitatea de a asigura punerea în siguranţă a reţelelor energetice şi de evitare a riscurilor de mediu.

Riscuri

Toate aceste blocaje conduc direct la următoarele riscuri:

Pierderea definitivă a competenţelor. Oamenii sunt neplătiţi de peste 5 luni iar unităţile de oţel din Europa şi din lume beneficiază deja de priceperea şi energia foştilor noştri colegi.

Risc social. Pe fondul dificultăţilor şi a opririi iminente a transportului către slujbă, comunitatea se poate confrunta cu un val de şomeri şi cu un cost financiar pe măsură.

Securitatea oamenilor. Eventuala deconectare şi părăsirea poziţiilor de pază de către contractorul nostru specializat înseamnă căderea tuturor sistemelor de securitate şi acces, ceea ce va duce la permeabilizarea platformei, care se întinde pe 1.600 de hectare.

Protejarea echipamentelor. Nu mai putem proteja echipamentele iar valoarea acestora va scădea cu fiecare atac al hoţilor. Nu excludem nici accidentări grave ale persoanelor neautorizate care vor încerca să sustragă elemente din liniile noastre.

Nu putem relua producţia pentru că nu vom avea energie şi – astfel – vom pierde clienţii. Muncitorii şi inginerii noştri şi-au arătat disponibilitatea de a lucra în condiţii sociale deosebit de grele, neplătiţi, înţelegând că doar producţia poate crea plusvaloare.

Vom opri şi producţia de la secţia de ţevi sudate, deşi aceasta este încărcată 100% pe următoarele două – trei luni, iar clienţii actuali şi viitori nu vor mai pune comenzi.

Riscuri energetice majore. O eventuală deconectare a Combinatului de la electricitate aduce într-o perioadă extrem de scurtă, de câteva ore, colapsul tuturor sistemelor Combinatului şi dificultatea re-energizării Platformei Siderurgice, un proces extrem de complex, care nu a fost realizat vreodată şi despre care credem că poate dura şi 50 de zile. De asemenea, nu excludem unele dezechilibre în sistemul energetic naţional.

Reţeaua de gaz natural. Deşi specialiştii noştri au realizat unele blindări, în anumite puncte ale reţelei interne de 25 de kilometri se pot acumula amestecuri explozive, cu risc iminent.

Riscuri tehnologice. Unele echipamente pot fi pierdute ireversibil. Doar două exemple: maşinile de turnare continuă şi baia de zinc. O eventuală degradare severă doar a acestora ar putea presupune, ulterior, investiţii de ordinul 70 – 80 milioane de euro şi o durată îndelungată pentru repunerea în funcţiune, timp în care nu putem produce şi vinde.

Riscuri asociate iernii. Din experienţa ultimei ierni, putem spune că – în absenţa unor măsuri de conservare şi protejare – putem pierde utilaje de sute de milioane de euro.

Risc de mediu. Toate sistemele noastre de monitorizare a parametrilor de mediu vor fi inactive.

Risc biologic. Nu vom mai putea opera echipamentul de producere a apei potabile, care este intern, ceea ce poate însemna un risc biologic major.

Riscuri medicale. Echipele noastre nu vor mai putea interveni iar facilitatea noastră medicală nu va mai putea fi folosită.

Risc de incendii. Pe fondul retragerii unor maşini de stingere şi a pierderii unor autorizări, nu vom mai putea asigura această activitate.

Risc de situaţii de urgenţă. Sistemele noastre de alarmare şi anunţare nu vor mai funcţiona, cu impact asupra comunităţii.

Riscuri asociate activităţilor de I.T. şi a infrastructurii de telecomunicaţii. Se pot pierde unele softuri de bază dar şi altele industriale. Va fi afectată capacitatea de anunţare şi interacţiune cu autorităţile, la toate nivelele.

Riscuri legate de comunitate. Toate legăturile şi interacţiunile noastre cu comunitatea se vor opri, cu efecte negative. Un singur exemplu: nu vom putea continua să emitem documente pentru foştii salariaţi, în vederea recalculării pensiilor.

Riscuri asociale procesului de vânzare. Deşi acest proces NU este în controlul nostru, credem că riscurile explicate mai sus pot crea dificultăţi sau chiar compromite încercarea de vânzare a activelor. Mai mult, sunt investitori care doresc să facă audituri tehnice – imposibile în cazul unor deconectări.

Soluţii

Credem cu tărie că putem relua producţia, asigura supravieţuirea tehnică a Combinatului şi menţinerea oamenilor dacă cei în drept vor găsi rezolvări la următoarele cerinţe:

Asigurarea alimentării cu resurse energetice, până la vânzarea Combinatului, evitarea deconectărilor;
Găsirea unei soluţii imediate şi responsabile din punct de vedere social, care să permită menţinerea oamenilor;
Implicarea autorităţilor de forţă în protejarea oamenilor şi activelor;
Evitarea oricărei decizii care să îndepărteze investitorii, accelerarea procesului de vânzare.

Doamnelor şi domnilor,

Mesajul nostru trebuie înţeles din următoarele perspective:

Tot ceea ce a stat în puterea şi priceperea noastră a fost şi este făcut. Suntem extrem de hotărâţi să rămânem în Combinat până în ultimul moment, dacă este nevoie, pentru a ne proteja colegii şi echipamentele de pe urma cărora am pus o pâine pe masă, familiilor noastre, timp de zeci de ani. Vă cerem ca acest “ultim moment”, să fie evitat prin decizii înţelepte şi care să aibă în vedere viitorul.

Coloana vertebrală a Uniunii Europene este asigurată de oţel şi cărbune. România şi Europa continuă să consume oţel. Dacă noi nu îl producem, o vor face alţii în locul nostru. Păstraţi producţia de oţel din România.

Nu vă cerem să salvaţi o industrie şi un Combinat care se sufocă din cauze legate de tehnologii noi ori de piaţă ci un organism economic care a adus României, în linişte şi decenţă, miliarde de euro anual în vânzări şi zeci de milioane în taxe şi impozite.

Vă cerem să salvaţi slujbele şi demnitatea acestor oameni care au produs – de 60 de ani – oţel de calitate şi care o pot face şi de-acum încolo.

În ceea ce ne priveşte, considerăm că mandatele noastre profesionale şi de management sunt, acum, pe masa celor care decid prezentul şi viitorul Combinatului.

Vă mulţumim.

8 octombrie 2026