Sindicatele de la Liberty Galaţi acceptă reluarea producţiei, dar avertizează: Fără salarii plătite, oamenii pot refuza munca!

Sindicatul Metalurgistul, Sindicatul Liber al Siderurgiştilor (SLS), Sindicatul ULP şi Sindicatul Muncitorilor, de pe platforma combinatului siderurgic Liberty Galaţi (fostul Sidex), au transmis oficial managementului companiei poziţia lor privind reluarea activităţii de producţie în baza unui contract de tolling.

După discuţiile din 13 martie 2026 dintre conducere şi sindicate, liderii sindicali afirmă că vor susţine orice iniţiativă care poate duce la repornirea fluxului de producţie şi salvarea combinatului, dar în acelaşi timp lansează şi averstismente.

Sindicaliştii spun clar că repornirea activităţii este esenţială pentru supravieţuirea companiei. Însă, deşi susţin planul, sindicatele avertizează că situaţia în rândul muncitorilor este tensionată. Restanţele salariale au dus la nemulţumiri profunde în rândul angajaţilor şi pierderea încrederii în management. „Nivelul de rezilienţă al personalului este puternic afectat”, se arată în document.

Contractul de tip „tolling”, privit cu rezerve

Reluarea activităţii ar urma să se facă în baza unui contract de tip tolling (procesare materie primă pentru terţi), însă sindicatele nu sunt convinse că această soluţie este suficientă.

„Vom susţine, în continuare, orice demers, acţiune sau iniţiativă care are drept obiectiv imperativ reluarea şi redresarea activităţii pe întreg fluxul de producţie, în scopul restabilirii sustenabilităţii operaţionale, dar şi al asigurării resurselor necesare pentru achitarea restanţelor salariale”, se arată în document.

Reluarea producţiei, între salvare şi risc de faliment

Sindicaliştii explică răspicat de ce susţin tutuşi acest demers.

„Atunci când perspectivele de funcţionare ale companiei sunt incerte, reluarea producţiei poate constitui singura soluţie viabilă pentru generarea fluxurilor financiare necesare redresării. În lipsa acesteia, riscul de încetare a activităţii sau de intrare în faliment devine semnificativ”, avertizează aceştia.

Salariile restante – bomba din combinat

Cu toate acestea, documentul scoate în evidenţă problema care apasă cel mai greu asupra angajaţilor: restanţele salariale.

„Susţinerea unui astfel de demers devine mult mai complexă în contextul existenţei unor restanţe salariale, aspect care generează, în mod legitim, nemulţumire, neîncredere şi chiar frustrare în rândul personalului.”

Mai mult, liderii sindicali avertizează că situaţia poate degenera rapid:

„Există riscul apariţiei unei demotivări accentuate, al scăderii disciplinei organizaţionale sau chiar al refuzului de a participa la reluarea activităţii.”

Contractul de tip tolling, privit cu neîncredere

Reluarea producţiei ar urma să se facă în baza unui contract de tip tolling, însă sindicatele spun deschis că nu au suficiente informaţii şi ridică semne de întrebare serioase.

„Nu în ultimul rând, exprimăm şi un anumit nivel de îngrijorare rezultat ca urmare a faptului că eventualul contract de tolling (ale cărui prevederi şi clauze punctuale noi nu le cunoaştem în detaliu) nu asigură resursele financiare necesare pentru remedierea potenţialelor avarii survenite la echipamentele de producţie, dar nici o marjă optimă de profit care să garanteze plata drepturilor salariale şi a beneficiilor stipulate în Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare.”

Avertisment privind siguranţa instalaţiilor

Un alt punct sensibil semnalat de sindicalişti este legat de starea tehnică a echipamentelor, după perioade lungi de inactivitate.

„Echipamentele de producţie pot prezenta un grad ridicat de uzură sau pot necesita recertificări şi reautorizări tehnice”, atrag atenţia sindicaliştii.

Aceştia subliniază clar că reluarea activităţii fără verificări ar putea avea consecinţe grave:

„Funcţionarea instalaţiilor fără verificările adecvate poate pune în pericol personalul şi poate genera incidente sau accidente de muncă.”

Apel urgent către autorităţi şi investitori

Sindicatele cer implicarea rapidă a tuturor actorilor relevanţi — de la management, la autorităţi şi administratori concordatari.

„Se impune urgentarea elaborării cadrului legal pentru accesarea fondului de garantare a creanţelor salariale, dar şi valorificarea în regim de urgenţă a activelor funcţionale, astfel încât un nou investitor să poată interveni până nu este prea târziu.”

Cheia: încrederea angajaţilor

În final, documentul insistă pe nevoia de reconstrucţie a încrederii între conducere şi angajaţi.

„Reconstruirea încrederii devine un obiectiv esenţial. Comunicarea constantă, transparenţa şi implicarea personalului în procesul decizional pot contribui la stabilitate.”

Sindicatele propun inclusiv soluţii concrete:

„Plata eşalonată a restanţelor salariale, stabilirea unor termene realiste şi mecanisme clare de monitorizare pot transforma această iniţiativă într-un nou punct de plecare.”

Un echilibru fragil

Mesajul final al sindicaliştilor este unul de echilibru, dar şi un avertisment.

„În concluzie, reluarea activităţii de producţie în contextul actual, reprezintă o provocare majoră atât pentru management, cât şi pentru salariaţi. Susţinerea acestui demers se bazează pe o abordare echilibrată, prin care dorim să îmbinăm responsabilitatea faţă de viitorul companiei cu protejarea drepturilor şi intereselor angajaţilor. Prin dialog social autentic, transparenţă şi asumarea unor angajamente reciproce (ex.: plata eşalonată a restanţelor salariale, stabilirea unor termene realiste şi asumarea unor mecanisme de monitorizare a respectării acestora etc), există şanse reale ca o astfel de iniţiativă să devină un nou punct de plecare pentru depăşirea crizei şi pentru reconstruirea stabilităţii organizaţionale”, se arată în documentul citat.

Un element interesant al acestei iniţiative este că Sindicatul Siderurgistul AMG, adică cel care a negociat Contractul Colectiv de Muncă şi care are reprezentativitatea ”cu acte” nu este semnatar al acestui document.