18 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Tot ce trebuie să ştii despre ordinul de protecţie
Tot ce trebuie să ştii despre ordinul de protecţie

Scandalul în familie, bătăile sau vorbele urâte, dar chiar şi hărţuirea online sau apelurile telefonice multe şi insistente nu trebuie să ne facă viaţa un coşmar, căci există măsuri legale prin care putem fi apăraţi de persoanele care fac aşa ceva şi care ne ameninţă viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea printr-un act de violenţă fizică sau verbală!

Pentru a înţelege mai bine cum putem fi apăraţi printr-un ordin de protecţie şi cum poate fi obţinut, am stat de vorbă cu Dragoş Palade (foto ), avocat în cadrul Baroului Galaţi, care a explicat în amănunt toate aspectele legislative şi procedurale prinvind această măsură de apărare.

1. Care este cadrul legal?

Cadrul legal specific se regăseşte în Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în forma republicată. Legea este simplă şi nu necesită cunoştinţe juridice aprofundate pentru a înţelege procedura, drepturile, obligaţiile sau măsurile ce se pot dispune.

2. Ce este mai exact ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie (şi nu ordin de restricţie, aceasta fiind forma americană) este o măsură de protecţie a victimelor violenţei domestice împotriva agresorului, mai exact obligarea acestuia de a face sau a nu face anumite lucruri care ar putea dăuna victimei. Concret, ordinul de protecţie este hotărârea emisă de către procuror/judecător în care sunt stabilite măsurile/interdicţiile/obligaţiile pe care trebuie să le respecte agresorul.

3. Care este diferenţa între ordin de protecţie şi ordin de protecţie provizoriu?

În primul rând, cel provizoriu este emis de poliţie/parchet, iar cel "standard" de către instanţa de judecată. Apoi este o diferenţă temporală, ordinul de protecţie provizoriu fiind emis pe o perioadă de maxim 5 zile, pe când ordinul de protecţie pe o perioadă de maxim 12 luni. În al treilea rând, în ceea ce priveşte interdicţiile agresorului, ordinul de protecţie provizoriu prevede mai puţine interdicţii decât ordinul de protecţie judecătoresc deoarece ordinul provizoriu se emite în baza unei evaluări de risc efectuate de către poliţie şi urmăreşte protejarea imediată a victimei, pe când ordinul de protecţie judecătoresc se emite în urma unei analize mai ample din partea completului de judecată iar prin urmare şi interdicţiile impuse agresorului pot fi mai severe.

4. Este obligatoriu să fie emis un ordin de protecţie provizoriu pentru a fi emis un ordin de protecţie judecătoresc?

Nu, sunt două instrumente diferite, victima putând solicita emiterea unui ordin de protecţie judecătoresc fără a fi solicitat anterior sprijinul poliţiei. Însă în situaţia în care poliţia a emis un ordin de protecţie provizoriu, aceasta va sesiza parchetul care va decide dacă confirmă sau nu ordinul de protecţie provizoriu. Dacă confirmă ordinul, parchetul trimite o cerere instanţei de judecată prin care solicită emiterea unui ordin de protecţie judecătoresc. În acest caz, victima va fi citată şi va putea să spună dacă doreşte să fie emis ordin de protecţie sau nu.

5. Ce se înţelege prin violenţă domestică?

Sub umbrela noţiunii de violenţă domestică intră toate "acţiunile sau inacţiunile intenţionate de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima" (art. 3 din Lege). Articolul 4 din Lege detaliază care este violenţa verbală, fizică, psihologică etc. Ideea de reţinut este că orice acţiune/inacţiune a agresorului care crează o stare psihologică sau fizică de disconfort victimei este violenţă domestică, fie vorba doar şi de o simplă insultă. Da, insultele constituie violenţă verbală şi pot justifica emiterea unui ordin de protecţie, în funcţie de specificul cauzei (imaginaţi-vă situaţia unui copil denigrat zilnic de către părinte). Cu atât mai multe vor fi justificate cererile în cauzele în care a avut loc violenţă fizică, violenţă economică (spre ex. privarea partenerului/partenerei de bani), violenţă cibernetică (spre ex. hărţuire online) etc.

6. Cine sunt beneficiarii legii?

În momentul de faţă legea se aplică EXCLUSIV persoanelor care au relaţii de rudenie, relaţii sentimentale (inclusiv foştii parteneri), precum şi tutori, reprezentanţi legali sau îngrijitori ai persoanelor cu handicap. Nu are relevanţă dacă actualii/foştii parteneri au locuit împreună. Exemplu: Maria şi Ion au fost parteneri acum un an de zile, timp de o lună, fără a locui împreună, iar după despărţire el o hărţuieşte/urmăreşte/loveşte etc., chiar şi după un timp relativ îndelungat, să zicem 6 luni de la despărţire. Instanţa va emite ordinul de protecţie pentru protejarea victimei, fiind îndeplinite condiţiile de lege (acesta este doar un exemplu, realitatea este puţin mai complicată).

7. Se vorbea la un moment dat despre extinderea legii şi pentru alte categorii de persoane. Ce s-a întâmplat?

Este vorba despre proiectul de lege privind ordinul de protecţie. Într-adevăr, ordinul de protecţie în varianta din proiect ar proteja şi persoanele care nu au relaţii de rudenie/sentimentale, însă în prezent este doar un proiect de lege, nu este în vigoare. Constituie evident un mare pas înspre protejarea victimelor unor violenţe, ţinând cont că orice persoană poate să fie supusă unor violenţe din partea unor străini şi este normal ca victima să poată beneficia de ocrotire. Un exemplu practic: victime, de obicei femei, care erau hărţuite de către cineva fără ca între ei să existe o relaţie sentimentală, ar putea să fie protejate în viitor, actualmente lipsind această formă de protecţie.

8. Care este procedura pentru emiterea ordinului de protecţie?

În situaţia în care sunteţi victima violenţei domestice, puteţi suna imediat poliţia. Poliţia va veni, va face verificări (putând inclusiv pătrunde în domiciliu fără consimţământul persoanelor fizice/juridice, art. 29 alin. (2) din Lege), va lua declaraţii, va completa un formular de risc şi va emite ordinul de protecţie provizoriu. Ordinul de protecţie provizoriu este confirmat de parchet (situaţia infirmării fiind mai rară), care va trimite o cerere la instanţa de judecată. Instanţa va judeca cererea de urgenţă, fiind în general vorba de 1-3 zile de la momentul înregistrării dosarului pentru a emite ordinul. Hotărârea judecătoriei (prima instanţă) este executorie de la pronunţare, adică obligatorie fără trecerea vreunui termen şi fără somaţie. Ulterior, în situaţia unei soluţii nefavorabile pentru victimă/agresor, oricare dintre ei are posibilitatea formulării apelului în termen de 3 zile de la pronunţare. Hotărârea din apel este definitivă. Va fi prezent şi procurorul la judecată, un plus pentru victimă deoarece parchetul susţine de obicei cererea.

9. Cum depun o cerere pentru ordin de protecţie, fără să fie nevoie de poliţie?

Găsiţi formulare pe internet sau la registratura judecătoriei. După completare, poate fi trimis prin poştă la instanţă, depus direct la registratura instanţei sau, după ce a fost semnat şi scanat, trimis prin mail la instanţă, varianta cea mai simplă şi rapidă. Informaţii despre instanţele de judecată (adrese de mail, program la registratură, numere de telefon) se regăsesc pe portal.just.ro iar în bara de căutare din dreapta sus veţi putea introduce şi numărul dvs. de dosar pentru a urmări cauza. Atenţie: instanţa competentă este cea de la domiciliul reclamantului (art. 40 alin. 1 din Lege). Ulterior veţi primi o citaţie acasă sau, mai adesea, un telefon de la grefieră prin care veţi fi înştiinţat despre data şi ora judecării cauzei.

10. O să am avocat din oficiu? Dar agresorul?

Da, atât victima cât şi agresorul beneficiază de asistenţă obligatorie, fiind desemnat un avocat din oficiu de către instanţă.

11. Ce cheltuieli o să am?

Cauza este scutită de taxă de timbru. Puteţi beneficia de asistenţa unui apărător din oficiu, prin urmare şi costurile avocaţiale pot fi eliminate. Toate cheltuielile pe care le veţi efectua pot fi suportate de către agresor dacă, evident, dovediţi cheltuiala (chitanţa cu onorariul avocatului ales, bon fiscal de combustibil, chitanţă cazare pentru perioada în care aţi fost nevoit să staţi în altă parte etc.) şi, tot la fel de evident, câştigaţi procesul. În situaţia în care aţi pierdut procesul, este posibil să fiţi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de agresor.

12. Care sunt măsurile/obligaţiile/interdicţiile stabilite prin ordinul de protecţie?

Obligaţiile, măsurile şi interdicţiile ce se pot stabili prin ordinul de protecţie sunt cele de mai jos, preluate pentru simplitate direct din art. 38 alin. (1) din Lege:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; (se dispune mai rar deoarece locuinţele nu permit de obicei împărţire de acest fel care să tuteleze realmente victima)

d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;

e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; (poţi solicita orice distanţă, în funcţie de specificul cauzei fiind în general stabilite distanţe minime între 2 metri şi 300 metri)

f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;

h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

k) interdicţia pentru agresor de a încasa alocaţia de stat pentru copii şi încuviinţarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau la care s-a stabilit reşedinţa acestuia. Interdicţia se comunică, de îndată, agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială sau a municipiului Bucureşti, după caz. Alocaţia este încasată de părintele/persoana beneficiar/beneficiară al/a măsurii de protecţie pe durata valabilităţii ordinului de protecţie şi atât timp cât i-a fost încredinţat copilul sau în situaţia în care copilul are stabilită reşedinţa la acesta/aceasta.

13. Ce obligaţii am în calitate de victimă pe perioada ordinului de protecţie?

Ordinul de protecţie este obligatoriu şi pentru victimă, corelativ cu obligaţiile agresorului (art. 44 alin. 3 din Lege). Mai simplu, dacă agresorul trebuie să nu se apropie la mai puţin de 200 de metri faţă de victimă, dacă victima vede agresorul într-un spaţiu public şi se apropie ea de agresor, victima este cea care încalcă ordinul de protecţie şi nu agresorul! Tot la fel atunci când agresorului îi este interzis să contacteze victima, dacă victima contactează agresorul, victima este cea în culpă. Atenţie: în cazul în care persoana protejată prin ordinul de protecţie încalcă dispoziţiile acestuia, ea poate fi obligată la acoperirea cheltuielilor generate de emiterea şi punerea în executare a ordinului!

14. Ordinul de protecţie nu mai este valabil. Pot solicita altul?

Da, ori de câte ori este nevoie.

15. Ce ar trebui să ştiu despre probarea cererii mele?

Singura excepţie de la regulile generale ale probatoriului în materie civilă constă în faptul că nu puteţi solicita probe a căror administrare ar necesita un timp îndelungat (spre exemplu expertize). În rest, se pot folosi orice probe, precum înscrisuri (ex. certificate medico-legale), martori (care trebuie să aibă cunoştinţă directă despre violenţele reclamate) şi inclusiv înregistrările audio-video (care trebuie să îndeplinească condiţiile de legalitate). Întrucât legea pune accent pe prevenţie, atunci când există riscuri minime dovedite, instanţele de judecată emit de obicei ordinul de protecţie în scopul protejării victimei.

DISCLAIMER: aceasta constituie o informare juridică generală cu privire la procedura de emitere a ordinului de protecţie şi la drepturile victimelor violenţei domestice. Nu reprezintă o consultaţie juridică. În situaţia în care sunteţi victima violenţei domestice, apelaţi la sprijinul poliţiei sau a unui avocat în vederea protejării drepturilor dvs.


Articole înrudite