Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială, nu contravine Constituţiei.
”Majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu conduce la o creştere a numărului de ore/săptămână corespunzătoare activităţii personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/săptămână)”, se arată într-un comunicat de presă al Curţii.
Această modificare a normei didactice este prevăzută de Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea. CCR a respins însă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de mai mulţi parlamentari, precizând că legea respectă articolul 114 din Constituţie, întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii”.
În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate impuse asupra pensiilor şi altor venituri, CCR a reamintit că „legiuitorul are competenţa de a stabili sarcini fiscale (...) indiferent de natura lor”, conform articolelor 1, 47, 48 şi 56 din Constituţie. Regula, subliniază Curtea, „este cea a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistenţa medicală în sistemul de sănătate, excepţia fiind scutirea de la plata acesteia”.
Curtea a mai precizat că plata CASS de către cetăţenii români nu este discriminatorie faţă de cetăţenii străini sau apatrizii scutiţi, deoarece „această facilitate acordată vizează numai cetăţenii străini/apatrizii care beneficiază de protecţie temporară şi provin din zona conflictului armat din Ucraina”.
În aceeaşi decizie, CCR a validat şi alte prevederi ale legii, precum:
- Stabilirea unor procente diferenţiate pentru indemnizaţiile de incapacitate temporară, în funcţie de durata concediului medical, este constituţională, deoarece „legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului”;
- Neplata sumelor aferente concediului de odihnă neefectuat, în cazul încetării contractului de muncă în 2026, „nu contravine Constituţiei, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul în perioada raportului de muncă”;
- Limitarea sau plafonarea unor sporuri şi indemnizaţii în cazul militarilor, poliţiştilor şi personalului din penitenciare „nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât aceste drepturi nu sunt fundamentale”;
- Condiţionarea transferului funcţionarilor publici de acordul conducerii instituţiei de origine este justificată, deoarece „previne deplasarea în masă a funcţionarilor publici (...) şi protejează capacitatea administrativă a instituţiilor publice”;
- Eşalonarea pe cinci ani a plăţii drepturilor salariale câştigate în instanţă este în linie cu jurisprudenţa CCR din ultimii 16 ani.
În concluzie, potrivit ştiripesurse.ro, Curtea a considerat că toate măsurile contestate sunt în acord cu legea fundamentală şi a validat întreaga Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care urmează să fie promulgată de preşedintele Nicuşor Dan şi publicată în Monitorul Oficial.
