Inteligenţa artificială este cuvântul cheie al momentului. Investiţiile curg, acţiunile companiilor tech ating noi maxime, iar marile nume din industrie îşi reorientează strategia complet în această direcţie. Dar în spatele valului de entuziasm, unii economişti trag un semnal de alarmă: ne îndreptăm spre o bulă speculativă care ar putea depăşi ca impact criza dot-com din anii 2000.
Torsten Slok, economist-şef la Apollo Global Management, avertizează că actualul boom AI este deja mai intens şi mai nesustenabil decât valul internetului dinaintea prăbuşirii pieţei dot-com. Deşi tehnologia în sine este revoluţionară, valorile la care sunt evaluate unele companii nu se mai aliniază cu realitatea economică. Este o piaţă hrănită mai degrabă de hype decât de venituri concrete.
La finalul anilor ’90, promisiunea internetului a dus la o efervescenţă fără precedent pe bursă. S-au investit sume enorme în companii fără modele clare de monetizare. În 2000, bula s-a spart, distrugând trilioane de dolari şi punând capăt visului digital prematur. Slok spune că, în prezent, raportul preţ/câştig (P/E ratio) pentru companii precum Nvidia, Microsoft sau Meta a depăşit chiar şi valorile atinse în vârful bulei dot-com. Investitorii plătesc mult mai mult decât în trecut pentru fiecare dolar de profit estimat, ceea ce sugerează un optimism exagerat şi potenţial periculos.
Indicele S&P 500 reflectă acest dezechilibru. Vârfurile din 2020 şi 2025 sunt similare sau chiar mai abrupte decât cel din 2000, dar de data aceasta creşterile sunt susţinute în principal de un grup restrâns de giganţi tehnologici, ceea ce creează o dependenţă fragilă şi riscantă. Diferenţa dintre aceste companii şi restul pieţei devine tot mai mare, semn că fundamentele economice au fost lăsate în urmă.
Companii precum Apple, Amazon, Google şi Tesla sunt în fruntea acestui val, investind masiv în AI, de la dezvoltarea de chipuri la servicii cloud şi interfeţe conversaţionale. Dar veniturile generate de aceste iniţiative sunt încă minime comparativ cu aşteptările pieţei. Microsoft a concediat recent 9.000 de angajaţi pentru a putea susţine investiţii de 80 de miliarde de dolari în infrastructura AI. Meta investeşte peste 60 de miliarde în noi centre de date. Amazon îşi proiectează viitorul în jurul agenţilor AI. Toate aceste mişcări presupun o încredere uriaşă într-un viitor care încă nu s-a materializat.
Pe termen scurt, tehnologia AI aduce beneficii evidente – eficienţă, automatizare, aplicaţii inovatoare. Dar întrebarea esenţială este: câte dintre aceste proiecte vor deveni profitabile în mod sustenabil? Robin Li, CEO-ul Baidu, estimează că doar 1% dintre startupurile AI vor supravieţui unei corecţii severe de piaţă. Potrivit lui, o eventuală criză ar putea avea şi un efect pozitiv: ar filtra proiectele inutile şi ar lăsa loc doar soluţiilor care oferă valoare economică reală.
Chiar şi companiile care inovează la vârf, precum OpenAI, se confruntă cu provocări. Deşi dezvoltă produse puternice, precum browsere AI sau modele conversaţionale, adoptarea comercială largă este esenţială pentru a acoperi costurile operaţionale uriaşe. Fără venituri directe consistente, chiar şi cele mai promiţătoare proiecte pot deveni vulnerabile.
AI-ul nu este o iluzie – dar entuziasmul care îl înconjoară poate fi. Iar dacă istoria ne învaţă ceva, este că pieţele care ignoră fundamentele economice ajung, mai devreme sau mai târziu, să plătească scump. Ce a fost odată „dot-com” s-ar putea transforma rapid în „AI-com”. Iar cei care rămân lucizi în faţa euforiei generale vor avea cel mai mult de câştigat.
