Nu am să spun niciodată că dumneata, cititorule, baţi câmpii, chiar dacă, în baza informaţiilor pe care noi, cei care încă mai scriem pe hârtie, ţi le furnizăm şi datorită cărora unii sau alţii te-ar putea cataloga în rândul celor care bat câmpii, n-am cum să spun aşa ceva! Mai degrabă, recunosc eu că bat câmpii, nu de alta dar nici nu ştiu încotro să mă mai uit după o ştire demnă de importanţă pe care s-o împătăşesc cu voi. Ştiri, or fi ele, de toate naţiile, numai că dacă stau şi eu cu strecurătoarea, la urmă rămân cu mai nimic. Păi, ce, asta-i vreo noutate că Putin face cam ce vrea el prin fosta USSR, sau că oamenii de pe meleagurile alea vor musai să se alăture Rusiei? Dacă aşa vor oamenii, aşa vor face până la urmă. Problema e doar una: nu cumva să-i crească lui Putin idei napoleoniene, sau nişte mici idei de expansiune, că doar are în mână niscaiva pârghii sub formă de gaz sau sub formă de muşchi (nu de alta, dar militarii ruşi cam au aşa ceva, vorbind despre adevăraţii militari ruşi, cei pregătiţi să intervină oriunde, nu despre copiii ăia ruşi care au murit prin Cecenia). Până una-alta, uite că şi Justiţia română bate câmpii, azi îl arestează pe Mitică Dragomir pentru ca peste o zi să-i dea drumul, nu de alta dar „nea' Mitică” a fost un pensionar cooperant, adică, cu alte cuvinte, şi-a văzut de ceea ce ştia el mai bine de pe vremuri, adică să „dea pe goarnă”, adică să „colaboreze” cu organele. Şi, o să vedeţi şi voi, nici el, nici Mircea Sandu, nu vor păţi nimic pe lumea asta (de fapt, cred că nici pe lumea aialaltă), nu de alta dar în atâţia ani de zile de când au condus fotbalul românesc, cred că au învăţat şi ei oleacă de sudură şi de lăcătuşerie. Adică nişte meserii necesare musai pentru a suda nişte dosare, pentru a deschide şi închide nişte uşi, ceva cu care lumea să uite că de fapt Mitică Dragomir era pe vremea lui Ceaşcă un barbugiu, viciu pentru care de fapt a fost şi închis pe vremea aceea. Am mai bătut oleacă câmpii şi acu', mai deunăzi, înainte de Florii, când de frica amenzilor, de frica autorităţilor, pescăriile din tot Galaţiul au rămas efectiv fără peşte, asta dacă nu consideraţi ”marfă de Florii” rondelele de somon rămase prin galantare sau capurile de novac şi crap însoţite de şira spinării, chestii numite mai nou „tacâm de peşte”, ceea ce ne aduce aminte de vremurile când alergam după tacâmuri de pui. Că batem noi câmpii, n-ar fi nimic grav, chestia e că aşa ceva fac şi conducătorii noştri, cei care ar trebui să fie ”capul limpede” al României, cei care ar trebui să ne asigure un somn liniştit, fără frica de a-i supăra pe ruşi sau pe americani. Nu de alta, dar noi suntem doar ”proştii” care i-au votat şi care îi vor vota şi mai departe. Aşa că... deocamdată... nu-i bine deloc!
