Poliţia rurală din judeţul nostru va fi complet diferită. Din cele 62 de posturi de poliţie existente în prezent două vor rămâne în actuala formă, respectiv cel din localitatea Cavadinşeti şi din Priponeşti. Prefectul Cosmin Păun a punctat necesitatea menţinerii celor două posturi de poliţie din cauza pericolului izolării acestor localităţi în condiţii grele de iarnă. Celelalte 60 vor fi comasate în 10 secţii de poliţie cu program non-stop asigurat în ture de poliţiştii care activează acum în posturile de poliţie. Din posturile de poliţie (aferente câte unei localităţi) comasate într-o singură secţie a fost ales sediul în localitatea cel mai bine dotată. Maşinile şi toate celelalte dotări ale posturilor de poliţie urmează să fie concentrate în secţii, ca şi efectivele umane, ce vor asigura activităţile de patrulare, prevenire, intervenţie şi cercetare a cazurilor. Vechile sedii ale posturilor de poliţie vor rămâne la dispoziţia localităţilor respective, cu excepţia imobilelor ce se află în proprietatea MAI.
Actualii şefi de post fac parte din rândul poliţiei operative, iar prefectul a reamintit declaraţia ministrului de Interne, prin care Igaş dădea asigurări că efectivele de poliţie operativă vor fi menţinute în cea mai mare măsură la cele actuale. Deocamdată, prefectul nu a putut oferi detalii privind eventuale concedieri, căci modificările organizatorice se află în stadiul de analiză al ministerului.
Prefectul Păun a precizat că se va avea în vedere ca poliţistul care provine dintr-o anumită localitate să nu mai acţioneze tot acolo, ci să fie înlocuit de un altul. Spre exemplu, cel din Valea Mărului va acţiona în Matca, iar cel din Matca va interveni în cazurile de la Valea Mărului.
Prefectul a precizat că din trei soluţii existente a fost aleasă aceasta. Modelul funcţionării poliţiei rurale a fost preluat după cel anglo-saxon, fiind cel mai des întâlnit în spaţiul european.
În ceea ce priveşte timpul de intervenţie prin apelul de urgenţă 112, acesta este de 15 minute, în primii doi ani, şi va tinde spre 10 minute. Păun este convins că va exista o rezistenţă la modificarea sistemului de organizare al poliţiei rurale, însă prezentând tarele acestuia este convins că modificarea va genera în timp scăderea infracţionalităţii în mediul rural. În prezent aceasta se situează pe un trend ascendent, la nivel naţional fiind înregistrate în 2005 un total de 150.000 de cazuri cercetate, iar în 2010 acestea au ajuns la 228.000. Targetul este menţinerea infracţionalităţii la acest nivel în primii doi ani, pentru ca ulterior, ca urmare a implementării noii organizări, măsura să îşi dovedească eficenţa. Păun a arătat că în acest mod se intenţionează eficientizarea activităţii poliţiei rurale. Printre carenţele actualei forme de organizare se află capacitatea insuficientă de prevenire a infracţionalităţii în mediul rural, datorată atât unui număr mic de poliţişti disponibili, cât şi programului de lucru al acestora. Păun a precizat: „Chiar dacă existau doi poliţişti (într-un post de poliţie - n.r.) prin stabilirea concediilor, a zilelor de odihnă, acopereau circa 8-16 ore. Or, mediul infracţional nu acţionează după un program precis”. Creşterea numărului cazurilor de agresiune faţă de poliţiştii din mediul rural va putea fi descurajată pe viitor prin concentrarea mai multor poliţişti în efectivul unei secţii. Poliţiştii dintr-o localitate puteau avea tendinţa de a nu interveni în unele situaţii pentru că cei implicaţi erau cunoştinţe apropiate, ori membri ai familiilor lor.
