La începutul weekend-ului, vineri, pe 27 mai, am trecut graniţa dintre România şi Republica Moldova împreună cu delegaţia oficială a României pe vechiul „Pod de flori” de la Oancea, cel pe care cu douăzeci de ani în urmă românii de pe ambele maluri ale Prutului îşi împărtăşeau bucuria revederii şi speranţele.
Acum a venit vremea paşilor concreţi. Cahulul a găzduit primul Forum Agricol Transfrontalier România – Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de către Consulatul General al României la Cahul (înfiinţat cu circa un an în urmă) în parteneriat cu Asociaţia Femeilor de Afaceri „FEMIDA”, Centrul Pro-Europa Cahul şi Centrul de Afaceri Cahul, beneficiind concomitent de sprijinul şi implicarea ministerelor agriculturii din România şi Republica Moldova, autorităţilor locale române (judeţele Galaţi, Vaslui, Constanţa) şi moldovene, alături de cea a societăţii civile moldovene - din raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Cimişlia, Leova, Taraclia şi din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză (raioanele Ceadîr-Lunga, Comrat şi Vulcăneşti).
Interes sporit
Forumul a reunit peste 200 de participanţi. Evenimentul a inclus un târg cu expoziţie şi vânzare de produse agricole şi tradiţionale de pe ambele maluri ale Prutului. Camera de Comerţ şi Agricultură din Vaslui a avut o prezenţă mai consistentă, cea gălăţeană absentând, însă absenţa i-a fost suplinită de un stand al legumicultorilor din Matca şi de către „Gamacris”. La dezbaterile pe grupurile de lucru au participat peste 150 de persoane.
Consulul României la Cahul, Genţiana Şerbu, a arătat că forumul a suscitat un interes de participare foarte mare, peste capacitatea sălii ce a găzduit evenimentul. În deschiderea lucrărilor forumului, Genţiana Şerbu a arătat că prezenţa celor doi miniştri ai agriculturii din ambele ţări, şi a instituţiilor din subordinea celor două ministere dovedesc intenţia clară de implicare de la cel mai înalt nivel al oficialităţilor, în consecinţă este important pentru agricultori să depăşească „mioritismul” ce ne caracterizează şi să vedem soluţiile pentru progresul economic bazat pe agricultură. Acest forum va reprezenta un pas important în colaborarea pe agricultură dintre cele două ţări. Pe viitor forumul se va organiza de două ori pe an, la Chişinău şi în România (Bucureşti, Iaşi sau Galaţi). Participanţii au putut stabili legături clare pentru viitoare colaborări, iar cei doi miniştri au discutat despre paşii necesari pe care Republica Moldova are nevoie să îi parcurgă pentru aderarea la UE.
Atenţie la greşelile româneşti!
Valeriu Tabără, ministrul român al agriculturii, a arătat că „există un interes major pentru aderarea Moldovei în UE”, iar România, care a fost sprijinită la rândul său foarte puternic de Germania şi Franţa în privinţa propriei aderări, îşi va oferi sprijinul Moldovei. Pe lângă documentaţia oficială tradusă deja, ministrul va împărtăşi omologului său din greşelile pe care România le-a făcut în parcursul spre Europa, şi pe care Moldova poate să nu le repete la rândul său. Tabără a punctat ideea că aderarea nu trebuie exploatată pentru un beneficiu electoral imediat, ci fiecare punct asumat trebuie să fie urmare a unei negocieri temeinice (iar ministrul moldovean are experienţă de negociator) şi a unei analize atente, căci termenii unui angajament luat nu poate fi modificat ulterior. Aderarea Moldovei include 60% dintre capitolele axate pe agricultură.
Valeriu Tabără s-a adresat auditoriului, punctând faptul că în prezent revoluţia verde este la stadiul în care se optează pentru o agricultură care protejează mediul, comparativ cu prima revoluţie verde care a generat pe de o parte exploatarea excesivă a solului, şi pe de alta distrugerea solului, apariţia fenomenului de deşertificare ca urmare a excesului de nitriţi şi nitraţi utilizaţi. Valeriu Tabără a explicat că nu susţine teoria întoarcerii la cultivarea terenului cu plugul tras de boi, ci la utilizarea procedurilor de exploatare agricolă moderne, performante, însă neinvazive.
Omologul său moldovean, Vasile Bumacov, s-a adresat auditoriului extrem de plastic, captând nu doar sala, ci şi jurnaliştii prezenţi la eveniment. Acesta a încercat să îndrepte atenţia publică de la evenimentele de scandal, care ne asaltează mediac, la obţinerea profitului din agricultură, arătând că dacă interesul public este orientat spre tot ceea ce este „sexi”, atunci „haideţi să facem agricultura sexi”. Bumacov a precizat jurnaliştilor că „profitul este sexi”, deci şi agricultura poate fi sexi. Bumacov pledează în faţa propriilor studenţi (fiind profesor universitar, ca şi omologul român), dar şi a fermierilor, în general pentru depăşirea mentalităţii agricultorului de tip „stahanovist”, care se plânge că „nu are cu ce şi nu primeşte”; iar absolvenţii săi îi confirmă faptul că agricultura poate fi profitabilă, dacă este realizată inteligent.
Se strâng relaţiile oficiale
Valeriu Tabără a arătat că este nevoie de o colaborare puternică între cele două ţări, inclusiv pe agricultură. Ministrul agriculturii român a arătat că atât românii, cât şi moldovenii nu conştientizează calitatea deosebită a produselor noastre agricole.
Ministrul român a invitat Moldova să participe alături de România la viitorul târg agricol din Germania, unde i-a fost alocat un spaţiu amplu. La finalizarea forumului, cei doi miniştri şi consulul român la Cahul, Genţiana Şerbu, aveau să se deplaseze la Chişinău pentru o altă întâlnire cu oficialităţile moldovene de la cel mai înalt nivel.
Dincolo de sărăcia aparentă ce poate izbi ochiul neavizat, Republica Moldova reprezintă o adevărată Grădină a Edenului care poate aduce bogăţie locuitorilor de peste Prut, cu condiţia intensificării exporturilor agricole.
