Cehia devine prima ţară din Europa care interzice utilizarea inteligenţei artificiale provenite din China în toate instituţiile publice. Decizia, publicată recent, vizează în mod direct compania DeepSeek, un startup chinez specializat în dezvoltarea de modele lingvistice avansate. Autorităţile cehe consideră că tehnologia DeepSeek reprezintă un risc major pentru securitatea cibernetică naţională.
Măsura reflectă o îngrijorare tot mai prezentă în rândul statelor europene, care privesc cu suspiciune implicarea companiilor chineze în infrastructura digitală a Vestului. Deşi nu au fost prezentate dovezi publice privind activităţi de spionaj sau acces neautorizat, guvernul ceh invocă lipsa de transparenţă a sistemelor dezvoltate de DeepSeek şi riscurile potenţiale de colectare a datelor sensibile.
Interdicţia se aplică atât produselor dezvoltate direct de DeepSeek, cât şi aplicaţiilor sau serviciilor care încorporează modelele sale. Guvernul de la Praga a subliniat că lipsa accesului complet la codul sursă şi la procesele interne de antrenare a modelelor face imposibilă o evaluare clară a riscurilor. Prin urmare, autorităţile au optat pentru o măsură de precauţie completă.
Deşi alte ţări au impus anterior restricţii parţiale pentru produse chineze precum Huawei sau TikTok, Cehia este prima care introduce o interdicţie totală asupra AI-ului chinezesc în sectorul public. Decizia nu este doar tehnologică, ci şi profund politică, indicând o orientare fermă a Cehiei spre valorile şi standardele de securitate ale blocului occidental.
În contextul în care Uniunea Europeană lucrează la reglementări stricte privind utilizarea inteligenţei artificiale, decizia Cehiei ar putea deveni un precedent. Este posibil ca alte state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, să urmeze exemplul, mai ales dacă vor considera că dependenţa de tehnologiile chineze aduce riscuri pentru suveranitatea digitală.
Pe plan diplomatic, măsura are potenţialul de a tensiona relaţiile cu Beijingul. China încearcă tot mai activ să-şi extindă influenţa tehnologică la nivel global, iar o astfel de respingere din partea unui stat european ar putea fi percepută drept o provocare directă.
Pe termen lung, decizia Cehiei se înscrie într-o tendinţă mai largă de fragmentare a ecosistemului global de AI în blocuri geopolitice distincte. Pe de o parte, tehnologiile dezvoltate în SUA, UE, Japonia sau Coreea de Sud, bazate pe transparenţă şi reglementări democratice. Pe de altă parte, modelul chinez, caracterizat prin control centralizat şi lipsă de transparenţă.
În lipsa unor standarde comune de auditare şi verificare a modelelor AI, este probabil ca astfel de interdicţii punctuale să se înmulţească. Cehia a tras prima linie clară într-un peisaj digital în plină reconfigurare, iar efectele deciziei sale vor fi urmărite cu atenţie de întreg continentul.
