19 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
ONU avertizează: Gheţarii se topesc într-un ritm record!
ONU avertizează: Gheţarii se topesc într-un ritm record!

Gheţarii s-au topit cu o viteză spectaculoasă anul trecut, un fenomen care pare în prezent de neoprit, a avertizat vineri ONU, în condiţiile în care mai mulţi indicatori privind schimbările climatice arată niveluri record, relatează AFP.
În raportul său anual privind starea climei la nivel global, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU evidenţiază schimbările survenite pe uscat, în oceane şi în atmosferă, cauzate de niveluri record ale gazelor cu efect de seră care captează căldura.
Potrivit OMM, "gheaţa din Antarctica a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar topirea unor gheţari din Europa a depăşit literalmente recordurile".
"Partida este deja pierdută pentru gheţari, deoarece concentraţia de CO2 este deja foarte ridicată iar creşterea nivelului mării va continua probabil mii de ani de acum înainte", a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Topirea gheţarilor nu poate fi oprită "dacă nu creăm o modalitate de a elimina CO2 din atmosferă", a adăugat el.
Gheţarii de referinţă pentru care cercetătorii dispun de observaţii pe termen lung au cunoscut o variaţie medie a grosimii mai mare de -1,3 metri între octombrie 2021 şi octombrie 2022, o pierdere mult mai mare decât media ultimilor zece ani.
Pierderea cumulată a grosimii gheţarilor după 1970 se ridică la aproape 30 de metri.
Alpii europeni au doborât recordurile de topire a gheţarilor din cauza unei combinaţii de ninsori scăzute cantitativ iarna, sosirea prafului saharian în martie 2022 şi valurile de căldură între mai şi începutul lunii septembrie.
Situaţia gheţarilor elveţieni este extrem de dramatică.
Ei au pierdut 6% din volumul de gheaţă între 2021 şi 2022, comparativ cu o treime între 2001 şi 2022. Pentru prima dată, niciun strat de zăpadă nu a supravieţuit sezonului de topire din vară, chiar şi în cele mai înalte locuri, astfel încât nu a existat nicio acumulare de gheaţă proaspătă.
Nivelul mării - care a crescut cu un ritm ce s-a dublat din 1993 - şi temperaturile oceanelor au atins, de asemenea, niveluri record.

Gheţarii din Munţii Alpi au pierdut în 2022 cea mai mare cantitate de gheaţă înregistrată vreodată

Gheţarii din Munţii Alpi au pierdut anul trecut cea mai mare cantitate de gheaţă înregistrată vreodată, a precizat joi serviciul european pentru monitorizarea schimbărilor climatice, potrivit DPA.
Gheţarii au pierdut peste 5 kilometri cubi de gheaţă, a precizat Serviciul Copernicus privind schimbările climatice.
Dacă această masă de gheaţă ar fi comprimată într-un cub, laturile sale ar fi de cinci ori şi jumătate mai mari decât înălţimea Turnului Eiffel.
Topirea gheţii nu este singurul record înregistrat de acest serviciu pentru anul 2022: Europa s-a confruntat de asemenea cu cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată.
În medie, s-au înregistrat cu peste 1,4 grade Celsius mai mult decât în perioada de referinţă 1991-2000. Potrivit serviciului Copernicus, temperaturile în Europa cresc cu circa dublul mediei globale.
Vara a fost marcată de o secetă extinsă, care a afectat peste o treime din Europa şi a avut consecinţe asupra agriculturii, transporturilor şi alimentării cu energie de pe continent.
Agenţia a atribuit condiţiile aride căderilor de zăpadă sub medie din iarna precedentă şi valurilor severe de caniculă din timpul verii.
În sudul Europei, s-a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă a numărului de zile cu ''stres termic extrem'', ceea ce înseamnă că temperaturile ridicate au reprezentat un risc pentru sănătate.
În plus, radiaţia solară în Europa a fost mai intensă decât în oricare altă perioadă din ultimii 40 de ani. Situaţia a avut drept efect un potenţial peste medie pentru producţia de energie solară în multe regiuni de pe continent. Această tendinţă este preconizată să continue.
Înregistrările Copernicus au început în 1979. Serviciul privind schimbările climatice foloseşte de asemenea date colectate de staţiile de la sol, baloane meteorologice, aeronave şi sateliţi începând cu anul 1950. Statistici lunare privind temperaturile, gheaţa marină şi alte aspecte sunt publicate cu ajutorul unor analize computerizate. (sursa Agerpres)


Articole înrudite